Controversă privind costul corvetelor pentru Marina Română
Fostul prim-ministru Victor Ponta a lansat acuzații grave la adresa lui Radu Miruță, susținând că acesta ar fi plătit un preț dublu pentru două nave militare germane, în contextul în care ar fi existat o opțiune mult mai avantajoasă din Turcia. Declarațiile au fost făcute luni seara, 29 iunie 2026, la emisiunea „Marius Tucă Show” de la Gândul, și au fost preluate de mai multe publicații, inclusiv HotNews și Digi24, care au evidențiat discrepanțele de preț și lipsa de experiență a companiei germane Rheinmetall în construcția de nave militare.
Ponta a subliniat că cele două nave pe care ar urma să le construiască Rheinmetall, în parteneriat cu Miruță, ar costa 850 de milioane de euro. Această sumă contrastează puternic cu prețul unei corvete similare, achiziționată de România de la o firmă turcească, care a costat 220 de milioane de euro. „Aia de la turci, care este identică cu cea NATO, tot, echipamente. Este făcută de o firmă care cu asta se ocupă, face corvete. A mai făcut o mulțime, a costat 220 de milioane de euro. Alea două pe care cică o să le facă Rheinmetall și Miruță costă 850 de milioane. Băi, oare trebuie să fie olimpic la matematică ca să înțelegi că dacă iei două cu 850 după ce tu ai fost prezent, la una cu 220?”, a declarat Ponta, citat de Digi24 și HotNews, exprimându-și indignarea față de diferența de preț per unitate, care ar ajunge la 425 de milioane de euro pentru o navă germană, comparativ cu 220 de milioane de euro pentru cea turcească.
Fostul premier a adăugat că motivul principal al acestei discrepanțe ar fi lipsa de experiență a companiei Rheinmetall în domeniul naval. „Motivul principal este că Rheinmetall nu are. N-a mai făcut până acuma nave militare. Nu a făcut niciodată. Și atunci, în loc să fie capabil. Nemții fiind mai serioși decât Miruță au zis: Domnule, poți să ni le dai în trei ani? Nu.”, a explicat Ponta, sugerând că firma germană nu ar avea expertiza necesară pentru a livra navele în termenele solicitate. Această afirmație este crucială, deoarece ridică semne de întrebare asupra justificării prețului mai mare și a capabilității de livrare a unui partener fără antecedente în construcția de corvete.
Ponta a amintit și vizita președintelui Nicușor Dan la Istanbul, unde acesta a asistat la ceremonia de intrare în serviciul Forțelor Navale Române a corvetei „Contraamiral August Roman” în 2023. Această navă, construită în Turcia, este o corvetă de patrulare conform standardelor turcești și, potrivit lui Ponta, este „identică cu alea pe care le face, Rheinmetall”. Această comparație directă subliniază argumentul lui Ponta că România ar fi putut obține o soluție similară, la standarde NATO, la un cost semnificativ mai mic. Programul european SAFE, în care Rheinmetall este printre principalii beneficiari în România, adaugă un strat de complexitate, sugerând că deciziile de achiziție ar putea fi influențate de alte considerente decât strict eficiența costurilor.
În contextul mai larg al achizițiilor militare, România a fost constant presată să își modernizeze flota, în special în lumina situației geopolitice din regiunea Mării Negre. Potrivit datelor Ministerului Apărării Naționale (MApN) din 2024, programele de înzestrare navală sunt prioritare, iar alocarea fondurilor pentru apărare a crescut la peste 2,5% din PIB în 2025, conform angajamentelor NATO. Totuși, astfel de achiziții trebuie să fie transparente și eficiente, mai ales când sumele implicate sunt considerabile. Experți în achiziții militare, precum cei de la Centrul Român pentru Politici Europene, au atras atenția în 2023 asupra necesității unei analize riguroase a ofertelor pentru a evita supraplata și a asigura interoperabilitatea cu forțele NATO.
Criticile lui Ponta nu sunt singulare. De-a lungul timpului, au existat discuții aprinse în spațiul public românesc referitoare la programele de înzestrare militară și la transparența acestora. Spre exemplu, programul corvetelor multifuncționale, lansat în 2016, a fost marcat de întârzieri și controverse legate de costuri și parteneriate. Diferența de preț de peste 200 de milioane de euro per navă, semnalată de Ponta, ar putea reprezenta o pierdere semnificativă pentru bugetul public, fonduri ce ar fi putut fi direcționate către alte nevoi ale Armatei Române sau ale societății.
**De ce contează**
Această controversă este de o importanță majoră pentru contribuabilii români și pentru credibilitatea procesului de achiziții militare. Dacă acuzațiile lui Victor Ponta se dovedesc fondate, România ar fi plătit cu sute de milioane de euro mai mult pentru echipamente militare, în condițiile în care o alternativă mai ieftină și deja dovedită era disponibilă. Aceasta ridică întrebări serioase despre managementul resurselor publice, transparența deciziilor de înzestrare și capacitatea Ministerului Apărării de a negocia contracte avantajoase. Pe termen lung, astfel de decizii pot afecta nu doar bugetul, ci și încrederea publicului în instituțiile statului.
În concluzie, acuzațiile lui Victor Ponta necesită o investigație aprofundată din partea autorităților competente. Este esențial ca Ministerul Apărării Naționale să ofere clarificări detaliate cu privire la procesul de selecție a Rheinmetall și la justificarea prețului de achiziție, comparativ cu alternativa turcească. De asemenea, ar fi utilă o analiză aprofundată a experienței Rheinmetall în construcția de nave militare și a termenelor de livrare.
Până la obținerea unor răspunsuri complete și transparente, întrebările legate de eficiența și corectitudinea acestui program de înzestrare vor persista, iar publicul român va aștepta explicații convingătoare.