Inflația ridicată și recesiunea amenință stabilitatea României
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a atins în luna mai 2026 valori minime istorice, comparabile cu cele înregistrate în perioade de criză majoră, precum criza politică din 2012, tensiunile legislative din 2018 sau debutul pandemiei din 2020. Această evoluție negativă anticipează o dinamică economică extrem de modestă, iar specialiștii estimează un risc iminent de recesiune pentru România, potrivit Agerpres și comunicatului CFA România.
Adrian Codirlaşu, președintele Asociației CFA România, a declarat că scăderea actuală nu este un fenomen izolat, ci reflectă o acumulare de factori de risc care au erodat încrederea analiștilor financiari în stabilitatea economică pe termen scurt și mediu. „Începând cu 2024, indicatorul a avut valori reduse care indicau o situație incertă în economie și în acești ani am avut recesiuni tehnice, iar anul acesta chiar avem o ușoară recesiune,” a explicat Codirlaşu, citat de Agerpres. El a subliniat că indicatorul a anticipat corect atât creșterea modestă a PIB-ului, cât și recesiunile tehnice și actuala recesiune. Cele mai scăzute niveluri au fost consemnate la începutul pandemiei de coronavirus, în 2020.
Pe lângă perspectivele sumbre privind Produsul Intern Brut, membrii asociației și-au revizuit drastic estimările referitoare la puterea de cumpărare și stabilitatea cursului de schimb valutar, anticipând presiuni mari asupra leului. Cursul anticipat pentru următoarele 12 luni este estimat la 5,35 lei/euro, în timp ce inflația anticipată rămâne la un nivel ridicat, de peste 7% pe un orizont de 12 luni, conform declarațiilor lui Codirlaşu. Mai precis, rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (iunie 2027) a crescut ușor față de exercițiul anterior, ajungând la 7,53%.
Presiunea inflaționistă este direct legată de dezechilibrele din finanțele publice, a avertizat Adrian Codirlaşu. „Este o problemă structurală la noi. Inflația este însă legată de o altă problemă structurală, deficitul bugetar,” a afirmat el. România se confruntă cu o situație de stagflație, caracterizată prin inflație mare și scădere economică, o combinație „cea mai rea” pentru că politicile standard nu funcționează. Soluția propusă de președintele CFA România este reducerea deficitului bugetar prin tăierea cheltuielilor, nu prin creșterea veniturilor, care ar genera inflație și mai mare și ar pune presiune suplimentară pe economie. El anticipează o scădere economică între 0,5% și 1% pentru acest an.
Datele statistice colectate de Asociația CFA România arată o scădere a Indicatorului de Încredere Macroeconomică cu 7,7 puncte în luna mai 2026, ajungând la valoarea de 30,5 puncte. Indicatorul condițiilor curente s-a redus cu 9,3 puncte, până la 23,4 puncte, iar cel al anticipațiilor a scăzut cu 6,8 puncte, atingând 34 de puncte. Aceste cifre, prezentate de ambele surse, reflectă o aversiune la risc cauzată atât de factori externi, cât și interni. Anticipațiile pentru creșterea economică pentru anul curent au înregistrat scăderi semnificative, indicând un risc ridicat de recesiune, așa cum a explicat Codirlaşu în comunicatul organizației.
În ciuda ratelor inflaționiste ridicate, 80% dintre participanții la sondajul CFA România anticipează o reducere a ratei inflației în următoarele 12 luni comparativ cu valoarea actuală, în timp ce doar 20% anticipează o majorare. În ceea ce privește cursul de schimb euro/leu, majoritatea (aproximativ 71%) anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, cu o valoare medie a anticipațiilor de 5,3521 lei pentru un euro la orizontul de 12 luni, și 5,2857 lei pentru 6 luni. Un procent de 29% prognozează o stagnare a cursului.
Sectorul imobiliar din marile orașe arată, de asemenea, o prudență crescută. 53% dintre participanți anticipează o stagnare a prețurilor proprietăților rezidențiale în următoarele 12 luni, iar 47% o scădere. Mai mult, 67% dintre participanți consideră prețurile actuale ca fiind supraevaluate, în timp ce doar 20% le consideră corect evaluate. Aceste percepții sunt în contrast cu un optimism mai mare observat în anii anteriori, când piața imobiliară era percepută ca fiind în plină expansiune.
Finanțele publice rămân sub o presiune uriașă. Estimările privind deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2026 au scăzut ușor față de exercițiul anterior cu 0,2 puncte procentuale, ajungând la o valoare medie a anticipațiilor de 6,2% din PIB. Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2026 s-au redus substanțial la o valoare medie de -0,1%, indicând un risc ridicat de recesiune prelungită. Datoria publică, calculată ca procent din PIB, este anticipată să se majoreze la 61% în următoarele 12 luni, depășind pragul de 60% considerat de Uniunea Europeană ca fiind un nivel de atenție.
Contextul geopolitic internațional aduce noi incertitudini. În contextul războiului din Iran, un nou factor de risc menționat de CFA România, participanții la studiu anticipează un preț mediu de 99 dolari pe baril pentru petrolul Brent în următoarele 12 luni. Această prognoză subliniază impactul potențial al tensiunilor globale asupra prețurilor energiei și, implicit, asupra inflației interne.
Asociația CFA România realizează acest sondaj lunar de peste 14 ani, el reprezentând un indicator de referință pentru anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică din țară pe un orizont de un an. Cercetarea este efectuată în ultima săptămână a fiecărei luni, cu participarea membrilor Asociației CFA România și a candidaților pentru nivelurile II și III ale examenului CFA. Metodologia riguroasă conferă credibilitate acestor rezultate, transformându-le într-un barometru esențial al sănătății economice românești.
De ce contează
Scăderea abruptă a încrederii macroeconomice, combinată cu persistența inflației și riscul de recesiune, are implicații directe și severe pentru cetățenii români și mediul de afaceri. O economie în stagflație înseamnă putere de cumpărare redusă, costuri mai mari pentru împrumuturi și o incertitudine sporită pe piața muncii. Deprecierea leului va face importurile mai scumpe, afectând prețurile la raft și costurile de producție. Perspectivele negative din sectorul imobiliar indică o potențială corecție a prețurilor locuințelor, influențând deciziile de investiții și economiile personale. Deficitul bugetar și datoria publică în creștere limitează capacitatea statului de a susține economia și de a oferi servicii publice de calitate, punând presiune pe viitoarele generații prin necesitatea unor măsuri fiscale nepopulare.
Concluzie
Situația economică actuală, marcată de o încredere scăzută și riscuri multiple, impune o abordare prudentă și strategică din partea autorităților. Reducerea deficitului bugetar prin controlul cheltuielilor este esențială pentru a combate inflația și a evita o recesiune prelungită. Pe termen scurt, se așteaptă o temperare a inflației de către majoritatea experților, dar presiunile asupra cursului de schimb și prețurile proprietăților rezidențiale vor persista. Rămâne de văzut dacă măsurile guvernamentale vor fi suficiente pentru a restabili încrederea și a stabiliza economia. Fără o consolidare fiscală credibilă și o strategie clară de stimulare a creșterii economice, România riscă să rămână blocată într-o perioadă de incertitudine și performanță economică sub potențial.
Monitorizarea continuă a acestor indicatori va fi crucială pentru a anticipa și a răspunde eficient provocărilor viitoare.