Majoritatea centrelor de examen nepregătite pentru temperaturi record
Examenul de Bacalaureat din 2026 a debutat sub auspiciile unui cod roșu de caniculă, cu temperaturi prognozate să atingă până la 40 de grade Celsius în mai multe regiuni, inclusiv în județele Timiș și Sibiu. Cu toate acestea, o analiză a condițiilor din centrele de examen relevă o situație îngrijorătoare: majoritatea sălilor de examen nu sunt dotate cu sisteme de climatizare, punând la încercare rezistența candidaților și a supraveghetorilor.
Potrivit datelor centralizate de Agenția de presă Rador, citând Radio Timișoara, și confirmate de Edupedu, în județul Timiș, din cele 16 centre de examen organizate, 11 nu dispun deloc de aer condiționat în sălile destinate probelor. Mai exact, din totalul celor 247 de săli de examen, doar 57 sunt climatizate, în timp ce 190 de săli – adică aproximativ 77% – nu beneficiază de un astfel de sistem. Această situație este cu atât mai critică având în vedere că județul Timiș se află sub avertizare de cod roșu de caniculă, cu temperaturi estimate în săli la 30-32 de grade Celsius.
Doar trei centre de examen din Timiș sunt climatizate integral: Liceul Teoretic „Grigore Moisil” din Timișoara, Liceul Waldorf din Timișoara și Liceul Teoretic „Ioan Jebelean” din Sânnicolau Mare. Alte două centre, Colegiul Tehnic „Emanuil Ungureanu” și Colegiul Economic „F. S. Nitti” din Timișoara, au aer condiționat doar în o parte dintre săli. Centre importante din Timișoara, precum Colegiul Național „C. D. Loga”, Colegiul Național Bănățean, Colegiul Național Pedagogic „Carmen Sylva”, Colegiul Tehnic „Henri Coandă”, Liceul cu Program Sportiv „Banatul”, Liceul Teoretic „J. L. Calderon” și Liceul Teoretic „Nikolaus Lenau”, funcționează fără aer condiționat. Aceeași situație se regăsește și în centrele din Deta, Lugoj și Jimbolia.
O problemă majoră, menționată de ambele surse, este faptul că multe dintre aceste licee funcționează în clădiri istorice, unde montarea aparatelor de aer condiționat pe fațade este interzisă de reglementările privind protejarea patrimoniului. Această restricție legală, deși justificată din punct de vedere arhitectural, complică eforturile de adaptare la condițiile climatice extreme, din ce în ce mai frecvente în România.
Situația nu este singulară, un scenariu similar fiind raportat de Edupedu și în județul Sibiu. Din cele opt centre de examen de aici, doar două sunt dotate cu aer condiționat: Liceul Teoretic „Constantin Noica” și Colegiul Național „Octavian Goga”, care găzduiesc peste 700 de candidați. Celelalte șase centre, printre care Liceul Tehnologic de Industrie Alimentară „Terezianum”, Colegiul Tehnic Energetic, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” și Colegiul „Școala Națională de Gaz” din Mediaș, nu sunt climatizate. În Sibiu, sunt înscriși la examen 2.759 de absolvenți din promoția curentă și 228 de candidați din seriile anterioare, toți confruntându-se cu aceleași condiții dificile.
Pe fondul acestor temperaturi extreme, Ministerul Educației și Cercetării a intervenit, transmițând inspectoratelor școlare o adresă prin care solicită măsuri urgente. Acestea includ asigurarea apei potabile pentru elevi și profesori, utilizarea cu prioritate a sălilor dotate cu aer condiționat și, acolo unde acestea lipsesc, folosirea ventilatoarelor sau a aparatelor mobile de climatizare. De asemenea, ministerul a cerut identificarea celor mai răcoroase spații disponibile pentru desfășurarea probelor scrise. Cu toate acestea, apelurile disperate de pe grupurile de părinți din Timiș, prin care familiile sunt rugate să împrumute ventilatoare cu picior pentru sălile de examen, subliniază insuficiența dotărilor existente și dificultatea implementării rapide a soluțiilor propuse de minister. Potrivit unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică în 2023, doar 45% dintre unitățile de învățământ preuniversitar din mediul urban și 15% din mediul rural dispuneau de sisteme de climatizare, o cifră care indică o problemă structurală la nivel național.
De ce contează
Condițiile extreme de caniculă în care se desfășoară Bacalaureatul afectează direct performanța elevilor și echitatea examenului. Temperaturile ridicate pot duce la deshidratare, dificultăți de concentrare și chiar probleme de sănătate, influențând negativ capacitatea candidaților de a-și demonstra cunoștințele. Această situație subliniază o problemă sistemică de infrastructură în educația românească, unde investițiile în modernizarea școlilor nu țin pasul cu schimbările climatice. Lipsa dotărilor adecvate creează un mediu inegal, în care elevii din centrele neclimatizate sunt dezavantajați față de colegii lor care beneficiază de condiții optime, punând sub semnul întrebării principiile egalității de șanse în educație.
Pe termen scurt, soluțiile de avarie, precum ventilatoarele sau apa potabilă, sunt esențiale. Pe termen mediu și lung, însă, este necesară o strategie națională de adaptare a infrastructurii școlare la schimbările climatice. Aceasta ar trebui să includă investiții masive în sisteme de climatizare, soluții alternative pentru clădirile istorice, precum și programe de reabilitare termică. Un exemplu de bune practici ar putea fi preluat de la țări europene precum Spania sau Italia, unde majoritatea școlilor sunt dotate cu sisteme de răcire, având în vedere climatul mediteranean. De asemenea, o analiză a programării examenelor ar putea fi necesară, pentru a evita vârfurile de caniculă.
Este imperativ ca autoritățile locale și Ministerul Educației să colaboreze pentru a asigura condiții decente și echitabile pentru toți elevii, nu doar pentru cei din câteva centre privilegiate.