Cheltuieli majoritare pentru afaceri și cazare
Turiștii nerezidenți sosiți în România în primul trimestru al anului 2026 au generat cheltuieli totale de aproape 1,5 miliarde lei, mai exact 1,488 miliarde lei, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS) și publicate duminică, 28 iunie. Dintre aceștia, cei veniți în interes de afaceri au cheltuit 800,7 milioane lei, în timp ce călătoriile în scop particular au atras cheltuieli de 687,3 milioane lei. Această diferență subliniază o tendință clară, unde segmentul business contribuie semnificativ mai mult la economia turistică națională. "Datele INS relevă o polarizare a cheltuielilor, cu un accent deosebit pe turismul de afaceri, ceea ce indică potențialul României ca destinație pentru evenimente și conferințe internaționale, dar și necesitatea de a stimula și mai mult turismul de agrement," a declarat un analist economic pentru Agerpres, subliniind importanța acestor cifre pentru strategiile viitoare în turism.
Numărul total de nerezidenți cazați în structurile de cazare turistică colective în primele trei luni ale anului 2026 a fost de 390.900. Dintre aceștia, 51,8% au călătorit în scop de afaceri, reprezentând 53,8% din totalul cheltuielilor. În ceea ce privește turismul de afaceri, cheltuielile pentru cazare au constituit ponderea principală, atingând 50,3% din totalul cheltuielilor de afaceri, cu o preferință clară pentru cazarea cu mic dejun inclus (90,8%). Alte cheltuieli semnificative pentru acest segment au fost cele în restaurante și baruri (16,5%) și cele pentru cumpărături (14,0%). Din totalul cheltuielilor pentru cumpărături, 56,9% au fost alocate alimentelor și băuturilor, iar 25,2% cadourilor și suvenirurilor. Transportul a reprezentat o altă categorie importantă, cu 57,1% din cheltuieli destinate închirierii de autoturisme, în timp ce recreerea a inclus cheltuieli de 41,4% pentru parcuri de distracții și cazinouri și 32,4% pentru muzee și obiective turistice.
Pe de altă parte, călătoriile în scop particular au reprezentat al doilea motiv principal de sejur, atrăgând 48,2% din numărul total de turiști nerezidenți și 46,2% din totalul cheltuielilor. Vacanțele au dominat acest segment, constituind 65,6% din totalul călătoriilor în scop particular. Similar turismului de afaceri, cazarea a fost cea mai mare cheltuială (41,1%), cu 77,4% preferând opțiunea cu mic dejun inclus. Cumpărăturile au reprezentat 15,3% din cheltuielile particulare, cu 44,2% destinate alimentelor și băuturilor și 33,5% îmbrăcămintei și încălțămintei. Cheltuielile în restaurante și baruri au fost de 14,2%. Pentru recreere, 46,5% din cheltuieli au fost pentru parcuri de distracții și cazinouri, iar 52,5% din cheltuielile de transport au fost pentru închirierea de autoturisme.
Un aspect interesant este modul de organizare a sejururilor. 40,5% dintre nerezidenți și-au organizat singuri călătoria, în timp ce 36,1% au apelat la agenții de turism. Un procent de 15,1% a optat pentru alte modalități, precum sindicatele, iar 8,3% au combinat organizarea proprie cu serviciile unei agenții. Principalul mijloc de transport utilizat pentru a ajunge în România a fost avionul, preferat de 79,6% dintre turiști, urmat de autoturisme proprii (14,9%) și autocare/autobuze (4,9%). Doar 0,6% au folosit alte mijloace de transport, precum trenul sau ambarcațiunile fluviale.
Raportul INS a inclus și date despre turiștii cazați în unități de cazare privată (apartamente și camere de închiriat), care au însumat 46.500 de persoane în T1 2026, generând cheltuieli de 71,4 milioane lei. Pentru acești turiști, cheltuielile pentru cazare au reprezentat 28,8%, cele în baruri și restaurante 27,2%, iar cumpărăturile pentru uz personal 14%. Majoritatea (88,2%) au călătorit în scop particular, cu vacanțele având o pondere de 78,1%. Spre deosebire de media generală, majoritatea turiștilor cazați în unități private (50,3%) și-au organizat călătoria prin agenții de turism, iar ca mijloc de transport au ales avionul (52,4%), autoturismul propriu (18,8%) sau autocarul/autobuzul (3,4%). O pondere semnificativă de 25,4% a folosit alte mijloace de transport. Aceste diferențe sugerează un profil distinct al turiștilor care preferă cazarea privată, posibil orientați mai mult spre servicii personalizate și flexibilitate.
De ce contează
Aceste date statistice sunt esențiale pentru dezvoltarea strategică a turismului românesc. Ele oferă o imagine clară a comportamentului de consum al turiștilor nerezidenți, permițând autorităților și operatorilor din turism să își adapteze ofertele. Preponderența turismului de afaceri indică o oportunitate de a investi în infrastructura MICE (Meetings, Incentives, Conferences, Exhibitions), în timp ce analiza cheltuielilor pentru vacanțe poate ghida campaniile de promovare a destinațiilor de agrement. Înțelegerea preferințelor de cazare, transport și activități recreative este crucială pentru a maximiza încasările și a atrage un număr tot mai mare de vizitatori străini, contribuind la creșterea economică a României.
În concluzie, primul trimestru din 2026 a arătat o solidă contribuție a turiștilor nerezidenți la economia României, cu peste 1,48 miliarde lei cheltuiți. Perspectivele pentru restul anului depind de menținerea acestor tendințe și de capacitatea industriei de a se adapta la cerințele pieței. Este de așteptat ca Ministerul Antreprenoriatului și Turismului să utilizeze aceste informații pentru a elabora noi programe de stimulare, atât pentru turismul de afaceri, cât și pentru cel de agrement. De asemenea, o atenție sporită ar putea fi acordată diversificării mijloacelor de transport internațional și promovării unităților de cazare private, având în vedere potențialul lor demonstrat.
Rămâne de văzut cum vor evolua aceste cifre în trimestrele următoare și dacă România va reuși să capitalizeze pe deplin acest potențial turistic.