PNL, atac la Grindeanu: „Autorul Ordonanței 13 și turistul Nordis”

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru l-a atacat dur pe Sorin Grindeanu (PSD), acuzându-l că este „autorul Ordonanței 13” și „turistul din avioanele Nordis”. Muraru a argumentat că România are nevoie de un premier cu influență la Bruxelles, precum Siegfried Mureșan, pentru a negocia fonduri europene cruciale. Atacul subliniază tensiunile din coaliție privind viitoarea nominalizare pentru funcția de prim-ministru.

EN

Brief

PNL Vice-President Alexandru Muraru harshly criticized PSD leader Sorin Grindeanu, calling him the 'author of Ordinance 13' and a 'Nordis planes tourist'. Muraru argued that Romania needs a prime minister with influence in Brussels, like Siegfried Mureșan, to negotiate crucial EU funds. This attack highlights coalition tensions regarding the upcoming prime ministerial nomination.

PNL, atac la Grindeanu: „Autorul Ordonanței 13 și turistul Nordis”
Sursa foto: ziare.com

Liberalii critică trecutul și credibilitatea premierului PSD

Vicepreședintele Partidului Național Liberal (PNL), Alexandru Muraru, a lansat duminică, 28 iunie 2026, un atac virulent la adresa liderului PSD, Sorin Grindeanu, vehiculat ca potențial candidat pentru funcția de prim-ministru. Muraru a argumentat, printr-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, că România are nevoie de un premier cu influență directă la Bruxelles, nu de unul asociat cu evenimente controversate precum Ordonanța 13 sau scandalurile recente legate de deplasări cu avioane private, acuzându-l pe Grindeanu că ar fi „autorul Ordonanței 13 care a vrut să amnistieze pușcăriașii și turistul din avioanele Nordis”.

Critica liberalului vine în contextul în care Sorin Grindeanu este considerat, alături de europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan, unul dintre numele de pe lista scurtă pentru propunerea de premier de la Palatul Cotroceni. Muraru a subliniat că țara noastră are nevoie de un lider capabil să obțină finanțări europene esențiale, invocând exemplul lui Siegfried Mureșan, care deține o poziție cheie la nivelul Uniunii Europene. „România are nevoie de un premier care deschide uși la Bruxelles. Nu de unul care a scos sute de mii de cetățeni în stradă”, a afirmat Alexandru Muraru, evidențiind rolul lui Mureșan în negocierea bugetului UE pentru perioada 2028-2034, un fond de aproape 2 trilioane de euro crucial pentru infrastructura, agricultura și coeziunea României.

Potrivit lui Muraru, Siegfried Mureșan este vicepreședintele Partidului Popular European (PPE), cel mai mare partid european, și primul român ales vreodată negociator-șef al bugetului anual al Parlamentului European. Această poziție îi conferă o recunoaștere extinsă și o influență considerabilă la masa negocierilor europene, aspect pe care Muraru îl consideră vital pentru interesele României în actualul context european și fiscal.

În contrast, Muraru a criticat dur trecutul politic al lui Sorin Grindeanu, amintind de controversele din mandatul său de premier din 2017. „Sorin Grindeanu rămâne, înainte de orice, chipul de pe ecranele din noaptea în care jumătate din România era în stradă”, a declarat Muraru, referindu-se la protestele masive generate de Ordonanța 13, care urmărea modificarea codurilor penale și dezincriminarea unor fapte de corupție. Această ordonanță, adoptată în secret în noaptea de 31 ianuarie spre 1 februarie 2017 de guvernul Grindeanu, a declanșat cel mai amplu val de proteste din România de după 1989, zeci de mii de oameni ieșind în stradă în București și în marile orașe din țară, cerând demisia guvernului. Peste 500.000 de români au protestat la un moment dat în întreaga țară, conform estimărilor de la acea vreme, un număr fără precedent.

Liberalul a continuat atacul, afirmând că Grindeanu „nu a purtat negocieri câștigate pentru țară” și „nu poate raporta fonduri europene aduse acasă”. Aceste acuzații vizează eficiența administrativă și capacitatea de reprezentare internațională a liderului PSD. Recent, Sorin Grindeanu a fost implicat și într-un scandal legat de deplasările cu avioane private, inclusiv zboruri operate de compania Nordis, un subiect care a generat critici privind transparența și utilizarea resurselor.

Contextul actual, marcat de „cea mai gravă criză fiscală din ultimul deceniu” și de negocierile bugetului UE, impune, în viziunea PNL, o alegere riguroasă a viitorului premier. Muraru a ridicat întrebarea retorică: „cine vrei să ia cele mai importante decizii pentru țara noastră?”, sugerând că răspunsul ar trebui să vină din analiza CV-urilor și a „memoriei colective a românilor”. Această comparație implicită între experiența și credibilitatea celor doi potențiali candidați subliniază divergențele de viziune și strategie dintre PNL și PSD, chiar și în cadrul unei coaliții de guvernare.

De ce contează

Acest atac politic deschis între partenerii de coaliție PNL și PSD este relevant pentru că expune tensiunile interne și lupta pentru putere înaintea alegerii viitorului premier. Alegerea unui prim-ministru cu o reputație solidă la Bruxelles și o experiență concretă în atragerea fondurilor europene este crucială pentru depășirea crizei fiscale și pentru dezvoltarea infrastructurii naționale. Credibilitatea internațională a României, afectată în trecut de decizii controversate, depinde în mare măsură de profilul liderilor săi. Dezbaterea publică privind integritatea și capacitatea de negociere a viitorului premier va influența direct stabilitatea politică și economică a țării în următorii ani.

În concluzie, declarațiile lui Alexandru Muraru marchează o escaladare a retoricii politice în interiorul coaliției, punând sub semnul întrebării nu doar candidatura lui Sorin Grindeanu, ci și direcția generală a guvernării. Rămâne de văzut cum va reacționa PSD la aceste acuzații și cum va influența această dispută decizia finală a Președinției privind nominalizarea premierului. Pe lângă aspectele legate de Ordonanța 13 și scandalurile recente, discuția se extinde la capacitatea României de a-și negocia eficient interesele la nivel european, într-un moment strategic pentru viitorul financiar al Uniunii.

Următoarele săptămâni vor fi decisive pentru conturarea peisajului politic și administrativ al României, iar presiunea publică și mediatică asupra potențialilor candidați va crește.