Armată de boți, acuzații de manipulare pe rețelele sociale
O amplă operațiune digitală denumită „Susțin Ilie Bolojan” a fost detectată și analizată de Gândul, dezvăluind o rețea complexă de conturi de rețele sociale care își schimbă loialitățile politice în funcție de directive. Fenomenul, care a atras atenția publică și a generat acuzații din partea unor importanți lideri politici, sugerează o utilizare sistematică a „boților” pentru a amplifica artificial vizibilitatea și popularitatea anumitor figuri publice.
Potrivit investigației Gândul, această rețea de susținători digitali a trecut de la a-l sprijini pe Ludovic Orban, la Nicușor Dan, și a promovat cauza „Europa liberă”, pentru ca acum să se concentreze pe Ilie Bolojan. Adrian Veștea, fost premier desemnat, s-a plâns public de atacurile orchestrate de acești boți, pe care i-a asociat cu PNL, în timp ce Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a ironizat prezența „boților lui Bolojan” pe propria sa pagină de Facebook, semnalând un comportament repetitiv și coordonat.
Avantajul major al acestor „boți” rezidă în capacitatea lor de a-și schimba rapid și fără întrebări afilierea, odată ce „comandantul politic” decide o nouă direcție. Postările atribuite lui Ilie Bolojan generează un număr neobișnuit de mare de reacții și comentarii într-un timp foarte scurt, un indicator al unei susțineri artificiale. Gândul subliniază că aceste comentarii sunt adesea scurte, repetitive și lipsite de substanță, iar multe dintre profiluri prezintă caracteristici suspecte: liste reduse de prieteni, lipsa fotografiilor de profil sau utilizarea unor imagini generate de inteligența artificială (AI), cum ar fi cazul contului „Deni Louise” observat pe pagina lui Alin Tișe, și un istoric de activitate inexistent sau recent creat.
Comentariile apar cu o rapiditate neobișnuită, la intervale de doar câteva secunde, iar boții folosesc aceleași expresii prestabilite pe postări diferite. Aceștia își acordă reciproc aprecieri și răspunsuri, validându-se între ei pentru a amplifica vizibilitatea postărilor. Fostul premier desemnat, Adrian Veștea, a declarat că „fermele de boți s-au activat masiv” în timpul negocierilor pentru formarea guvernului, încercând să „distorsioneze realitatea”.
Mai mulți lideri PNL îl acuză pe Ilie Bolojan că recurge la „metode neortodoxe” pentru a-și amplifica artificial influența și anvergura politică. Alin Tișe, un critic vocal al fenomenului, a postat pe pagina sa de Facebook despre „mulți, foarte mulți boți, cam aceiași la fiecare postare”, care uneori repetă același text în limbi diferite, sugerând o lipsă de originalitate și o coordonare centralizată. Tișe a ironizat situația, afirmând că „iubirea lor pentru mine este transfrontalieră. Sunt atât de iubit, încât cineva chiar investește bani ca să-mi demonstreze asta.”
Analiza grupurilor de susținere relevă o istorie de transformări. Un grup inițial numit „Nicușor Dan, președintele României”, creat pe 9 mai 2025, a devenit un an mai târziu „Alături de Ilie Bolojan”. Similar, „Simpatizanții USR-PLUS”, un grup activ timp de un an, a fost reactivat în 2026 sub numele „USR și Ilie Bolojan, Salvarea României!”. Această dinamică arată o flexibilitate remarcabilă și o adaptabilitate rapidă la schimbările de alianțe sau priorități politice.
Contextul istoric al fuziunii USR-PLUS este relevant. În 2020, cele două partide, conduse de Dan Barna și Dacian Cioloș, au demarat negocierile pentru fuziune. La 15 august 2020, în urma unui congres, s-a decis fuziunea oficială prin absorbția PLUS în USR, aprobată de Curtea de Apel București la 16 aprilie 2021. Dacian Cioloș a fost ulterior ales președinte unic al partidului. Aceste evenimente au oferit un teren fertil pentru apariția și transformarea grupurilor de susținere online, care par să fi migrat de la o cauză la alta, inclusiv de la „România fără PSD!” (înființată în 2020 și reactivată în 2026 ca „Susținem cel mai bun premier al României – Ilie Bolojan!”) la susținerea lui Bolojan.
Fenomenul boților nu este nou în peisajul politic românesc. Conform unui studiu din 2023 al Freedom House, România se confruntă cu o creștere a dezinformării online și a manipulării cibernetice, în special în perioade electorale. Costurile asociate cu crearea și întreținerea acestor rețele pot varia semnificativ, dar estimările experților în marketing digital plasează sumele investite în campanii de acest gen la zeci sau chiar sute de mii de euro anual, în funcție de anvergura și durata operațiunii. Această practică subminează încrederea publicului în spațiul digital și distorsionează percepția reală a suportului popular pentru anumiți candidați sau partide.
De ce contează
Utilizarea boților și a fermelor de conturi false are implicații profunde pentru democrația românească și integritatea procesului electoral. Prin amplificarea artificială a mesajelor și distorsionarea percepției publice, aceste operațiuni pot influența rezultatele alegerilor și pot manipula opinia cetățenilor. Ele subminează dezbaterea publică autentică și erodează încrederea în mediul online ca sursă de informare credibilă. Pentru cititori, este esențial să înțeleagă mecanismele din spatele acestor campanii pentru a discerne între susținerea reală și manipularea digitală, protejându-se astfel de dezinformare.
Pe termen scurt, se așteaptă o intensificare a acestor tactici pe măsură ce alegerile se apropie, liderii politici și partidele încercând să-și maximizeze vizibilitatea. Rămâne de văzut cum vor reacționa platformele de social media la aceste acuzații și dacă vor implementa măsuri mai stricte pentru a combate conturile false și comportamentele manipulative. De asemenea, este important de urmărit dacă instituțiile statului, cum ar fi Autoritatea Electorală Permanentă sau Consiliul Național al Audiovizualului, vor interveni pentru a reglementa mai strict campaniile online.
Întrebarea fundamentală rămâne dacă legislația actuală este suficient de robustă pentru a sancționa aceste practici și a proteja integritatea spațiului public digital din România.