Negrescu critică stilul de conducere al lui Ilie Bolojan

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a acuzat președintele CJ Bihor, Ilie Bolojan (PNL), de exercitarea discreționară și abuzivă a puterii, criticând gestionarea fondurilor europene, reorganizările instituționale și lipsa dialogului. Deși administrația Bolojan prezintă rezultate economice pozitive și atragere de fonduri, opoziția susține că acestea vin în detrimentul transparenței și participării democratice. Disputa subliniază tensiunile politice locale și ridică întrebări despre buna guvernanță.

EN

Brief

PSD MEP Victor Negrescu has accused Bihor County Council President Ilie Bolojan (PNL) of discretionary and abusive exercise of power, criticizing his handling of European funds, institutional reorganizations, and lack of dialogue. While Bolojan's administration showcases positive economic results and fund attraction, the opposition argues these come at the expense of transparency and democratic participation. The dispute highlights local political tensions and raises questions about good governance.

Negrescu critică stilul de conducere al lui Ilie Bolojan
Sursa foto: stirileprotv.ro

PSD acuză PNL de abuz de putere în Bihor

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu a lansat acuzații grave la adresa președintelui Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan (PNL), afirmând că acesta „nu are calitățile pentru a exercita democratic puterea” și că o face „discreționar”. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă la Oradea, unde Negrescu a subliniat că modul în care Bolojan conduce județul este „un model de exercitare abuzivă a puterii”, o critică susținută și de deputatul PSD Bihor, Emilian Pavel, care a adăugat că „modelul Bolojan nu este un model de succes, ci un model de abuz de putere”. Aceste afirmații vin în contextul unor tensiuni politice locale crescânde și al unor decizii controversate luate de administrația județeană PNL.

Criticile lui Negrescu, potrivit Agerpres, s-au concentrat pe mai multe aspecte ale administrației Bolojan. Unul dintre punctele principale a fost gestionarea fondurilor europene și a proiectelor de infrastructură. Negrescu a menționat că, deși există un potențial mare de atragere de fonduri, modul în care acestea sunt accesate și implementate de CJ Bihor ar fi netransparent și ar favoriza anumite interese, aspect contestat de administrația județeană care, conform Digi24, a publicat rapoarte detaliate privind absorbția fondurilor. De exemplu, în 2023, Consiliul Județean Bihor a anunțat că a atras fonduri europene în valoare de peste 300 de milioane de euro pentru diverse proiecte de infrastructură, inclusiv modernizarea drumurilor județene și dezvoltarea rețelei de gaz, cifre care, potrivit surselor PNL, depășesc media națională.

Un alt element de tensiune, evidențiat de HotNews, este legat de reorganizarea unor instituții publice și de disponibilizările de personal. Negrescu a acuzat că aceste măsuri sunt luate fără consultare publică și fără a respecta drepturile angajaților, generând un climat de incertitudine și instabilitate. „Oamenii au fost dați afară, instituții au fost închise, fără ca nimeni să fie consultat. Este o dictatură, nu o democrație”, a declarat europarlamentarul PSD. Această reorganizare a vizat, printre altele, Agenția de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO) și Direcția de Administrare a Domeniului Public și Privat, măsuri despre care Bolojan a afirmat, într-un comunicat de presă din 2024, că sunt esențiale pentru eficientizarea cheltuielilor și reducerea birocrației, aducând economii la bugetul local de aproximativ 10 milioane de lei anual.

Comparativ cu alte județe, modelul de administrare al lui Ilie Bolojan este adesea prezentat de PNL ca un exemplu de bună practică, bazat pe rigoare și eficiență. Cu toate acestea, opoziția, în special PSD, susține că această eficiență vine cu un cost social și democratic ridicat. În timp ce susținătorii lui Bolojan laudă reducerea datoriilor publice ale județului și atragerea de investiții, criticii, precum Negrescu, arată că aceste realizări sunt umbrite de un stil de conducere autoritar și de lipsa dialogului cu societatea civilă și cu partenerii sociali. Un studiu al Institutului Național de Statistică (INS) din 2023 arăta că Bihorul a înregistrat o creștere economică de 4.5%, peste media națională de 3.8%, dar și o ușoară scădere a numărului de angajați în sectorul public, un aspect frecvent invocat de PSD.

Impactul local al acestor dispute politice este resimțit direct de cetățeni. De exemplu, în municipiul Oradea și în comunele limitrofe, proiectele de infrastructură sunt vizibile, dar nemulțumirile legate de costurile serviciilor publice sau de accesul la informații sunt în creștere. Potrivit unui sondaj local realizat de un think-tank independent în 2025, 45% dintre locuitorii județului Bihor consideră că administrația Bolojan este eficientă, dar 30% au exprimat îngrijorări legate de transparență și participare civică. Europarlamentarul Negrescu a subliniat că aceste cifre arată o polarizare a opiniei publice și o nevoie stringentă de a reechilibra balanța puterii în administrația locală.

În context european, practicile de bună guvernanță și transparența administrativă sunt piloni esențiali. Uniunea Europeană, prin directive precum Directiva (UE) 2019/1937 privind protecția avertizorilor de integritate, încurajează un mediu administrativ deschis și responsabil. Criticile aduse de PSD la adresa administrației Bolojan, în special cele referitoare la lipsa consultării și la deciziile unilaterale, pot fi interpretate ca o abatere de la aceste principii europene. Comparativ cu alte state membre, cum ar fi Germania sau țările nordice, unde participarea cetățenilor la deciziile locale este mult mai accentuată, România, și în particular județul Bihor, are încă pași de făcut în consolidarea unei democrații participative la nivel local.

De ce contează

Aceste acuzații reciproce dintre PSD și PNL în Bihor sunt relevante nu doar pentru politica locală, ci și pentru modul în care este percepută și exercitată puterea la nivel național. Ele ridică întrebări fundamentale despre transparența administrativă, participarea cetățenilor la decizii și respectarea drepturilor angajaților din sectorul public. Un model de guvernare care ignoră dialogul social și consultarea publică, chiar și în numele eficienței, poate submina încrederea în instituțiile democratice și poate genera frustrări semnificative în rândul populației, având implicații pe termen lung asupra coeziunii sociale și stabilității politice.

În concluzie, tensiunile dintre PSD și PNL în Bihor, accentuate de declarațiile lui Victor Negrescu, arată o polarizare profundă a scenei politice locale. Rămâne de văzut dacă acuzațiile de „abuz de putere” vor fi susținute de dovezi concrete și dacă administrația Bolojan va adopta o abordare mai transparentă și mai participativă. Alegerile locale viitoare vor fi un barometru important pentru a evalua percepția publică asupra acestor controverse și pentru a decide dacă modelul de guvernare promovat de Ilie Bolojan este cel dorit de majoritatea bihorenilor.

Întrebarea fundamentală este dacă eficiența administrativă poate fi obținută fără a compromite principiile democratice esențiale, o dilemă cu care se confruntă adesea administrațiile locale din România.