Decizie istorică pe fondul acuzațiilor reciproce de genocid
Guvernul israelian a aprobat în unanimitate, duminică, 28 iunie 2026, propunerea ministrului de externe Gideon Saar de a recunoaște oficial genocidul armean, o decizie considerată istorică, dar care va tensiona semnificativ relațiile deja fragile cu Turcia. Această măsură, care necesită aprobarea Parlamentului pentru a intra în vigoare, marchează o schimbare majoră în politica externă a Israelului, care a evitat anterior o astfel de recunoaștere din motive diplomatice.
Potrivit unui comunicat emis de Ministerul israelian de Externe, ministrul Saar a declarat că "Nu este niciodată prea târziu să faci ceea ce trebuie" și că este o "datorie morală și o datorie istorică". Această declarație subliniază importanța etică și istorică pe care Israelul o atribuie acum recunoașterii masacrelor comise de Imperiul Otoman. Decizia vine într-un context de deteriorare rapidă a legăturilor dintre Ierusalim și Ankara, pe fondul conflictului din Fâșia Gaza și al acuzațiilor reciproce de genocid.
Genocidul armean se referă la uciderea a aproximativ 1,5 milioane de armeni între 1915 și 1923, în timpul Imperiului Otoman. Peste 30 de țări din întreaga lume, inclusiv Statele Unite, Franța și Germania, recunosc oficial aceste evenimente ca genocid. Cu toate acestea, Turcia, statul succesor al Imperiului Otoman, respinge categoric termenul de genocid, susținând că un număr mult mai mic de persoane, între 300.000 și 500.000, au murit în violențele din timpul Primului Război Mondial și că decesele nu au constituit un act sistematic de anihilare.
Ani la rând, guvernele israeliene succesive au evitat recunoașterea oficială a genocidului armean, în ciuda inițiativelor parlamentare repetate. Această reținere a fost motivată de dorința de a menține relații bune cu Turcia, care era odinioară unul dintre cei mai apropiați parteneri strategici ai Israelului în Orientul Mijlociu. Însă, relațiile bilaterale s-au deteriorat considerabil în ultimii ani, în special după acțiunile militare ale Israelului în Fâșia Gaza. În 2023, premierul israelian Benjamin Netanyahu a devenit primul șef de guvern israelian care a recunoscut public genocidul armean, un precursor al deciziei actuale a cabinetului.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a criticat virulent Israelul, acuzându-l de "genocid" în teritoriul palestinian și comparând lideri israelieni cu oficiali naziști. Aceste acuzații au fost susținute și de comisii ONU, care au recunoscut copiii palestinieni drept ținte ale violențelor armatei israeliene. Ca răspuns, Benjamin Netanyahu l-a catalogat pe Erdogan drept un "dictator antisemit care comite un genocid împotriva kurzilor". Turcia și-a suspendat majoritatea relațiilor comerciale cu Israelul și a devenit un susținător diplomatic important al Hamas.
Ministrul Gideon Saar a subliniat că decizia de recunoaștere a genocidului armean nu este un act de represalii față de "ostilitatea deschisă, retorica teribilă și actele ostile ale Turciei sub conducerea lui Erdogan împotriva Israelului". El a adăugat că "Faptul că Turcia promovează minciuni despre Israel nu-i dă o imunitate la adevărurile istorice". Această poziție indică o intenție a Israelului de a separa recunoașterea istorică de disputele politice actuale, chiar dacă momentul ales amplifică tensiunile.
Pe 15 aprilie 2015, cu ocazia centenarului genocidului, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care a îndemnat Turcia să-și deschidă arhivele și să "își asume trecutul, să recunoască genocidul armean și, astfel, să pregătească calea pentru o adevărată reconciliere" între cele două popoare. Această presiune internațională a fost constantă de-a lungul anilor. Relațiile Israelului cu Armenia, pe de altă parte, s-au degradat recent, după ce Ministerul armean de Externe a anunțat în iunie 2024 recunoașterea Palestinei ca stat, adăugând un alt strat de complexitate diplomatică în regiune.
De ce contează
Recunoașterea genocidului armean de către Israel are implicații profunde, atât pe plan diplomatic, cât și moral. Această decizie consolidează poziția internațională a Armeniei și a comunității armene de pretutindeni în lupta pentru justiție istorică. Pentru Turcia, reprezintă o nouă provocare la adresa narativului său istoric și o sursă suplimentară de tensiune cu un actor regional cheie. Pe plan intern, în Israel, decizia reflectă o reorientare a priorităților diplomatice, punând valorile morale și istorice deasupra pragmatismului relațiilor cu Ankara, într-o perioadă în care relațiile turco-israeliene sunt deja la un minim istoric. Este un act simbolic puternic, cu reverberații politice și umanitare semnificative.
Următorul pas crucial este aprobarea deciziei de către Parlamentul israelian, Knessetul. Deși guvernul a votat în unanimitate, procesul legislativ ar putea întâmpina dezbateri, însă contextul actual de tensiuni cu Turcia sugerează o probabilitate ridicată de adoptare. Pe termen lung, această recunoaștere ar putea încuraja și alte state să facă același lucru, sporind presiunea internațională asupra Turciei. De asemenea, deschide calea pentru o potențială îmbunătățire a relațiilor Israelului cu Armenia, în ciuda recentei recunoașteri a Palestinei de către Erevan.
Rămâne de văzut cum va reacționa oficial Ankara, dincolo de retorica dură, la această decizie care, fără îndoială, va adânci ruptura diplomatică dintre cele două țări.