Decizie unanimă, pe fondul deteriorării relațiilor bilaterale
Guvernul Israelului a aprobat duminică, 28 iunie 2026, în unanimitate, propunerea ministrului de Externe Gideon Saar privind recunoașterea genocidului armean. Această decizie, anunțată oficial de Ministerul de Externe israelian, vine într-un moment de prăbușire completă a legăturilor diplomatice dintre Israel și Turcia. Ministrul Saar a subliniat că „Nu este niciodată prea târziu să faci ceea ce trebuie, este atât o datorie morală, cât și una istorică.”
Prin această mișcare, Israelul se alătură eforturilor internaționale de condamnare a atrocităților comise în ultimele zile ale Imperiului Otoman, contestând direct campania de negare susținută de autoritățile de la Ankara. Genocidul armean, desfășurat între anii 1915 și 1923, s-a soldat cu moartea estimată a 1,5 milioane de oameni, alături de distrugerea unui patrimoniu cultural și istoric prețios. Deși comunitatea istorică internațională consideră faptele ca fiind dincolo de orice dispută, Turcia a respins cu strictețe, de fiecare dată, termenul de „genocid”, susținând că pierderile de vieți omenești au fost o consecință a războiului civil și a foametei.
La nivel global, până în anul 2026, nu mai puțin de 32 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) – printre care se numără Statele Unite ale Americii, Canada, Germania, Franța, Rusia, Liban și Siria – au recunoscut oficial masacrul ca fiind un genocid. Acestora li se adaugă instituții de prestigiu precum Parlamentul European și Sfântul Scaun de la Vatican. Cu toate acestea, este important de menționat că România nu recunoaște întâmplările dintre anii 1915 și 1923 ca fiind un genocid, o poziție care o plasează într-un grup minoritar la nivel european.
În cadrul ședinței de cabinet, ministrul Gideon Saar a taxat dur poziția Ankarei față de adevărul istoric: „În ciuda documentației istorice extinse și fără echivoc, genocidul armean rămâne până în zilele noastre subiectul unei campanii instituționalizate de negare și minimizare, inclusiv o rescriere manipulativă a istoriei, condusă în principal de guvernul turc. Rămâne o convingere larg răspândită că Imperiul Otoman a comis crime ce echivalează cu un genocid într-un mod sistematic, cu scopul de a distruge poporul armean.” Această declarație, citată de AFP, subliniază frustrarea israeliană față de intransigența Turciei.
Relațiile diplomatice dintre Israel și Turcia, odinioară extrem de solide, s-au deteriorat accelerat în ultimii ani. Punctul de cotitură a fost reprezentat de declanșarea războiului din Gaza, conflict izbucnit în urma atacurilor teroriste sângeroase comise de gruparea Hamas împotriva civililor israelieni la 7 octombrie 2023. De atunci, operațiunile militare din enclavă au dus la moartea a peste 73.00ieni (conform datelor citate în contextul inițiativei israeliene), stârnind critici aspre la nivel mondial. Turcia, prin vocea președintelui Recep Tayyip Erdoğan, a acuzat în repetate rânduri Israelul de comiterea unui genocid în Gaza, acuzație respinsă categoric de oficialii de la Ierusalim. Președintele turc a mers chiar mai departe, comparând liderii israelieni cu oficialii naziști, în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu l-a etichetat pe Erdoğan drept un „dictator antisemit care comite un genocid împotriva kurzilor”.
Înaintea votului de duminică de la Ierusalim, vicepreședintele Turciei, Cevdet Yılmaz, a reacționat virulent, catalogând inițiativa israeliană drept „o încercare disperată a Israelului de a-și acoperi propriile crime”. Cu toate acestea, ministrul Gideon Saar a ținut să precizeze că decizia de recunoaștere a masacrului armenilor nu trebuie privită ca o simplă monedă de schimb geopolitică: „Nu este un act de răzbunare pentru ostilitatea deschisă, retorica teribilă și acțiunile ostile ale Turciei, sub conducerea lui Erdogan, la adresa Israelului. Mai mult, faptul că Turcia promovează narațiuni false împotriva Israelului nu îi oferă imunitate în fața adevărurilor istorice”. Această poziție clară a Israelului demonstrează o separare între recunoașterea istorică și actualele tensiuni politice, deși contextul nu poate fi ignorat.
După aprobarea unanimă în cadrul Executivului, rezoluția istorică urmează să parcurgă următorul pas legislativ obligatoriu, fiind trimisă pentru dezbatere și vot final în plenul Parlamentului israelian (Knesset). Inițiatorul proiectului, Gideon Saar, consideră că acest pas reprezintă îndeplinirea unei datorii de onoare a poporului evreu, care a fost la rândul său victima celui mai mare masacru din istoria modernă, Holocaustul. „Guvernul israelian a aprobat rezoluția pe care am prezentat-o pentru recunoașterea genocidului armean. Niciodată nu este prea târziu să faci ceea ce este corect. În opinia mea, este obligația noastră morală ca evrei și, cu siguranță, ca stat al poporului evreu, să adoptăm decizia pe care am aprobat-o astăzi”, a conchis ministrul de Externe al Israelului. Această paralelă istorică adaugă o greutate morală semnificativă deciziei Israelului.
De ce contează
Decizia Israelului de a recunoaște genocidul armean are implicații profunde, atât pe plan moral, cât și geopolitic. Pe de o parte, reprezintă o victorie simbolică pentru comunitatea armeană și pentru eforturile de recunoaștere a atrocităților istorice, consolidând narațiunea internațională împotriva negării genocidului. Pe de altă parte, accentuează semnificativ tensiunile cu Turcia, un actor regional cheie, care a suspendat deja majoritatea relațiilor comerciale cu Israelul și a devenit un susținător diplomatic vocal al Palestinei. Această recunoaștere ar putea influența și alte state să reevalueze poziția lor, inclusiv România, care până acum nu a adoptat o decizie similară, plasând-o într-o poziție diplomatică delicată.
Următorul pas crucial este votul în Knesset, unde se așteaptă o confirmare a deciziei guvernamentale, având în vedere unanimitatea inițială. Această mișcare ar putea, de asemenea, să deschidă noi linii de dialog între Israel și Armenia, potențial ducând la o consolidare a relațiilor bilaterale. Pe termen lung, rămâne de văzut cum va gestiona Turcia această provocare diplomatică suplimentară și dacă va exista o escaladare a retoricii sau, dimpotrivă, o reevaluare a poziției în fața unei presiuni internaționale crescânde.
Contextul regional volatil, marcat de conflictul din Gaza și de reconfigurarea alianțelor, va influența cu siguranță modul în care această decizie va fi percepută și folosită de diversele părți implicate.