Comemorarea Pogromului de la Iași, context diplomatic
Alina Gorghiu și Hubert Thuma, membri ai PNL considerați disidenți, au avut o întâlnire cu președintele Israelului, Isaac Herzog, la Iași, devansând alți oficiali români. Această întâlnire a avut loc în contextul manifestărilor dedicate comemorării a 85 de ani de la Pogromul de la Iași, un eveniment tragic din istoria modernă a României. Potrivit postării Alinei Gorghiu pe Facebook, aceasta s-a mai întâlnit cu președintele Herzog la Ierusalim cu câteva luni în urmă, reîntâlnirea din România fiind imortalizată prin fotografii oficiale.
Prezența cuplului prezidențial israelian, Isaac și Michal Herzog, la Iași subliniază importanța internațională a comemorării Pogromului, care a început pe 27 iunie 1941. Acest eveniment a dus la uciderea violentă a mii de evrei – bărbați, femei și copii, familii întregi. Alina Gorghiu a reiterat mesajul unui supraviețuitor, care spunea: „Urcaserăm 137 în vagon. La destinație am mai ajuns 8”, subliniind amploarea masacrului. Pe pagina sa de Facebook, Gorghiu a declarat: „13.000 au fost uciși! Este, în același timp, o bucurie să îl întâlnesc pe Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, un reper al Bisericii Ortodoxe Române, cunoscut pentru echilibrul său, pentru deschiderea către dialog și pentru mesajele constante de împăcare și responsabilitate. Memoria victimelor este o datorie constantă. Noi, toți, trebuie să apărăm demnitatea fiecărui om, să combatem antisemitismul, ura și extremismul. Online-ul este plin!”.
Întâlnirea celor doi lideri PNL cu președintele israelian a fost notabilă și prin prisma contextului politic intern. Gorghiu și Thuma sunt considerați pe „lista neagră” a partidului pentru votul lor în favoarea Guvernului Adrian Veștea, o decizie care i-a plasat într-o poziție delicată în cadrul PNL. Faptul că au reușit să se întâlnească cu președintele Israelului înaintea altor oficiali, precum președintele Nicușor Dan și liderul PSD Sorin Grindeanu, care au programate întâlniri pentru ziua următoare, a fost interpretat ca o mișcare strategică sau pur și simplu o coincidență favorabilă.
România a depus eforturi considerabile în asumarea și comemorarea Holocaustului. Un pas esențial a fost adoptarea, în 2004, a Raportului final al Comisiei internaționale „Elie Wiesel” privind Holocaustul din România. Acest angajament este continuat prin colaborarea cu Institutul Yad Vashem din Ierusalim și prin inițiativele de cooperare cu US Holocaust Memorial Museum din Washington. De asemenea, adoptarea definiției de lucru a antisemitismului, cu ocazia Plenarei Alianței Internaționale pentru Memoria Holocaustului de la București, sub președinția României, a reprezentat un moment de referință și atingerea unui obiectiv major în combaterea acestui fenomen.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) contribuie sistematic la efortul de memorie, educație și cercetare pentru combaterea antisemitismului și rememorarea Holocaustului. O dovadă în acest sens este instituirea, în 2024, a Premiului Național „Ambasador Mihnea Constantinescu” pentru realizări excepționale în combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură, acordat de MAE. Aceste inițiative subliniază angajamentul României de a-și asuma trecutul și de a lupta împotriva manifestărilor de ură din prezent, o realitate care, așa cum a subliniat Alina Gorghiu, este încă vizibilă, în special în mediul online.
Contextul istoric al Pogromului de la Iași, unul dintre cele mai violente episoade antisemite din timpul Holocaustului, este crucial. În iunie 1941, mii de evrei au fost arestați, torturați și uciși de către autoritățile române și armata germană, adesea cu implicarea populației civile. Numărul victimelor este estimat la peste 13.000 de persoane, conform Comisiei Wiesel. Această tragedie a fost urmată de „trenurile morții”, unde mii de evrei au pierit asfixiați sau de sete, un aspect adesea subliniat în mărturiile supraviețuitorilor.
În comparație cu alte țări europene, România a avut un parcurs complex în asumarea Holocaustului. Dacă Germania și-a recunoscut rapid responsabilitatea, iar țări precum Franța și-au asumat rolul în deportări abia decenii mai târziu, România a făcut progrese semnificative în ultimii 20 de ani, în special după Raportul Wiesel din 2004. Aceste eforturi sunt esențiale pentru integrarea deplină a României în spațiul valorilor europene și pentru a demonstra o maturitate civică și istorică. Faptul că președintele Israelului este prezent la Iași, și nu doar la București, subliniază recunoașterea internațională a eforturilor României de a onora memoria victimelor și de a combate antisemitismul.
**De ce contează**
Această întâlnire și comemorările de la Iași sunt cruciale pentru consolidarea relațiilor diplomatice româno-israeliene și pentru reafirmarea angajamentului României în combaterea antisemitismului și negării Holocaustului. Prezența unor înalți oficiali, atât români, cât și israelieni, transmite un mesaj puternic împotriva urii și extremismului, care, după cum a menționat Alina Gorghiu, persistă în societate, inclusiv în mediul online. Asumarea trecutului și educația continuă despre atrocitățile Pogromului de la Iași sunt fundamentale pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii și pentru a construi o societate mai tolerantă și mai responsabilă.
**Concluzie**
Vizita președintelui Isaac Herzog la Iași și participarea sa la ceremoniile de comemorare a 85 de ani de la Pogrom reprezintă un moment de profundă semnificație istorică și diplomatică. Dincolo de aspectele politice interne legate de întâlnirile anticipate, evenimentul subliniază importanța memoriei victimelor și a luptei continue împotriva antisemitismului. Eforturile României, prin MAE și alte instituții, de a educa și de a comemora Holocaustul sunt esențiale.
Rămâne de văzut cum vor continua aceste inițiative și în ce măsură mesajele de toleranță și responsabilitate vor reuși să contracareze tendințele extremiste, în special în rândul tinerilor, un public vulnerabil la dezinformare și discursuri instigatoare la ură.