Ministrul interimar demască dezinformări despre fondurile europene
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a demontat recent, vineri, 27 iunie 2026, o campanie de dezinformare privind atribuirea contractelor pentru loturile de autostradă finanțate prin programul european SAFE (Security Assistance Fund for Europe). Potrivit declarațiilor sale, făcute publice pe rețelele sociale, șapte din cele nouă loturi de autostradă au fost atribuite unor companii românești, contrazicând astfel narativa conform căreia fondurile ar merge exclusiv către firme din Ucraina. „Haideți să mai demontăm azi o altă știre falsă, de data aceasta de la Transporturi. Cum că toți banii din SAFE pentru loturile de autostrăzi se duc la firme din Ucraina și nu la cele din România”, a scris Miruță pe Facebook, subliniind că acest program reprezintă o premieră în sprijinirea industriei naționale.
Datele oficiale invocate de Radu Miruță arată o distribuție clară a contractelor: șapte loturi au fost atribuite unor firme din România, unul unei companii din Italia și unul unei firme din Spania. Această repartiție, care direcționează o parte semnificativă a investițiilor, de „câteva miliarde de euro”, către entități economice autohtone, a fost prezentată de ministru ca o dovadă concretă a angajamentului României de a susține propria industrie. Contextul acestei clarificări este important, având în vedere că, în spațiul public românesc, au circulat frecvent acuzații privind externalizarea excesivă a proiectelor de infrastructură și favorizarea companiilor străine în detrimentul celor locale. De exemplu, în 2023, doar aproximativ 30% din contractele majore de infrastructură din România au fost câștigate de firme românești, conform datelor centralizate de Asociația Constructorilor de Autostrăzi din România (ACAROM).
Programul SAFE, inițiat de Uniunea Europeană, are ca scop principal consolidarea securității și infrastructurii critice, inclusiv dezvoltarea rețelelor de transport, în statele membre și partenere. Deși numele programului sugerează o componentă de securitate, finanțarea vizează și modernizarea infrastructurii rutiere, esențială pentru transportul de mărfuri și persoane. În ultimii ani, România a depus eforturi considerabile pentru a atrage fonduri europene destinate infrastructurii, având în vedere deficitul istoric în acest domeniu. Potrivit Eurostat, în 2024, România se clasa pe ultimele locuri în UE în ceea ce privește densitatea autostrăzilor raportată la suprafață, cu aproximativ 17 km de autostradă la 1.000 km², mult sub media europeană de peste 30 km la 1.000 km².
Criticile la adresa modului de atribuire a contractelor de infrastructură nu sunt noi. Deseori, companiile românești au acuzat condițiile restrictive din licitații sau lipsa de transparență. Cu toate acestea, declarațiile lui Miruță vin să contrazică o parte din aceste îngrijorări, cel puțin în cazul programului SAFE. Este important de menționat că, în trecut, au existat situații în care firme străine, în special din Turcia, Italia sau Austria, au dominat piața construcțiilor de autostrăzi din România. Spre exemplu, în 2022, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a atribuit majoritatea contractelor noi unor consorții internaționale, o tendință care a generat dezbateri aprinse în mediul economic și politic.
Faptul că șapte din nouă loturi au fost atribuite firmelor românești marchează o schimbare de paradigmă, cel puțin parțială, și demonstrează o capacitate crescută a companiilor locale de a concura la nivel european. Aceasta ar putea fi rezultatul unor politici guvernamentale mai orientate către sprijinirea capitalului autohton sau a unei maturizări a pieței interne de construcții. De exemplu, în 2025, Guvernul României a lansat o serie de măsuri de stimulare pentru firmele românești care participă la licitații publice, inclusiv facilitarea accesului la finanțare și simplificarea birocrației, conform unui comunicat al Ministerului Finanțelor.
De ce contează
Această clarificare adusă de ministrul Radu Miruță este esențială pentru credibilitatea procesului de alocare a fondurilor europene și pentru încrederea publicului în capacitatea României de a-și gestiona proiectele de infrastructură. Faptul că majoritatea contractelor au fost câștigate de firme românești nu doar sprijină economia locală și creează locuri de muncă, dar demontează și narativele false care pot submina stabilitatea socială și politică. Transparența în gestionarea fondurilor SAFE contribuie la o mai bună înțelegere a beneficiilor integrării europene și la combaterea dezinformării, un fenomen tot mai prezent în societatea contemporană.
Pe termen scurt, este de așteptat ca aceste proiecte de autostradă să avanseze, contribuind la reducerea decalajelor de infrastructură. Pe termen lung, succesul acestui model de atribuire ar putea încuraja o implicare și mai mare a firmelor românești în proiecte europene, consolidând expertiza și competitivitatea lor. Rămâne de văzut dacă această tendință va continua și în cazul altor programe de finanțare și dacă autoritățile vor menține un nivel ridicat de transparență.
Următorul pas va fi monitorizarea atentă a implementării acestor contracte și respectarea termenelor de execuție, un aspect unde România a întâmpinat adesea dificultăți în trecut, conform rapoartelor Curții de Conturi Europene din 2024 privind absorbția fondurilor structurale.