Preț ridicat și condiții stricte descurajează investitorii
Prima licitație pentru vânzarea fostului șantier naval Damen Mangalia, aflat în faliment, a eșuat complet, fără ca niciun potențial investitor să depună ofertă până la termenul limită de sâmbătă, 27 iunie, ora 13:00. Această lipsă de interes survine în ciuda faptului că șantierul fusese anunțat de autoritățile române drept un pilon esențial în programul strategic SAFE, inclusiv pentru construirea a patru nave militare finanțate printr-un contract de 920 de milioane de euro cu compania Rheinmetall, care, de asemenea, nu s-a înscris la licitație.
Potrivit News.ro, care a citat surse familiarizate cu datele tranzacției și declarațiile directorului general al CITR, Paul Dieter Cîrlănaru, firma care administrează șantierul, principalul motiv al eșecului este prețul de pornire stabilit de creditorii majoritari. Aceștia, controlați de grupul Damen, au decis ca vânzarea să se facă la valoarea de piață de 184 de milioane de euro, mult peste valoarea de lichidare de 84 de milioane de euro. "Operațiunea este una de vânzare în lichidare. Creditorii au stabilit un preț de pornire și eu la prețul ăla fac licitația", a explicat Cîrlănaru la începutul săptămânii.
Un alt impediment major îl reprezintă condiția obligatorie ca viitorul proprietar să încheie o înțelegere cu statul român pentru terenul pe care este construit șantierul, acesta fiind proprietatea statului. "El (șantierul, n.r.) se transferă liber de orice sarcini și cine-l preia face ce vrea cu el, cu mențiunea că trebuie să aibă o înțelegere cu statul român pentru că statul român deține terenul de dedesubt", a detaliat directorul CITR. Mai mult, participarea la licitație necesită achitarea unei garanții de 10% din prețul de pornire fără TVA, adică aproximativ 18 milioane de euro, o sumă considerabilă.
Această situație a fost anticipată de reprezentanții angajaților. Laurențiu Gobeajă, liderul Sindicatului Navalistul, a declarat pentru News.ro că "Era previzibil că, în condițiile impuse, probabilitatea înscrierii la licitație este foarte redusă, iar menținerea a cel puțin șase licitații succesive la același preț de 184 milioane euro nu va produce alte rezultate". Acesta a subliniat și impactul social dramatic: pe 18 iunie, ultimii 271 de angajați ai șantierului au intrat în preaviz, contractele lor urmând să expire la 16 iulie 2026. "Pentru foștii angajați concediați recent, orice amânare îi determină să își caute alt loc de muncă. Dacă situația trenează șase luni sau mai mult, va fi dificil să se mai poată recruta suficient personal specializat în domeniul naval", a adăugat Gobeajă, exprimându-și speranța că se vor găsi soluții rapide pentru a preveni plecarea definitivă a forței de muncă specializate.
Decizia de a organiza multiple licitații la același preț ridicat a fost luată pe 26 mai 2026, la scurt timp după declararea falimentului, de către Adunarea Creditorilor. Această strategie contravine, implicit, urgenței declarate de Guvernul României privind modernizarea capacităților de apărare și dezvoltarea industriei navale. De exemplu, în 2024, România a alocat 2,5% din PIB pentru apărare, conform datelor NATO, o creștere semnificativă față de anii anteriori, subliniind importanța strategică a șantierelor navale capabile să susțină nevoile militare. În context european, alte țări cu tradiție navală, precum Olanda sau Germania, au implementat adesea programe guvernamentale de sprijin pentru șantierele strategice, fie prin subvenții directe, fie prin facilitarea investițiilor private în sectoare cheie.
Situația șantierului din Mangalia este complicată de istoricul său recent. După o perioadă de parteneriat între statul român și Damen, șantierul a intrat în faliment, un deznodământ care a generat incertitudine. Între timp, Ministerul Economiei a căutat activ un investitor strategic, iar Rheinmetall a fost menționată în repetate rânduri de oficialii guvernamentali ca un partener cheie. Contractul de 920 de milioane de euro pentru patru nave militare ar fi trebuit să fie finalizat până în 2030, un termen ambițios care acum pare dificil de atins fără o rezoluție rapidă a situației șantierului.
Această lipsă de interes la prima licitație, combinată cu condițiile rigide impuse, ridică semne de întrebare serioase privind strategia de vânzare și capacitatea autorităților de a atrage investiții în sectoare strategice. Fără o flexibilizare a condițiilor și o abordare mai pragmatică, riscul ca șantierul să rămână în impas este semnificativ, cu consecințe negative atât pentru economia locală, cât și pentru obiectivele de securitate națională și regională ale României. Liderul sindical Gobeajă a reiterat că o soluție rapidă ar putea convinge navaliștii experimentați să revină, dacă li se oferă stabilitate și motivație adecvată, avertizând că altfel, expertiza acumulată de-a lungul anilor se va dispersa către firme concurente.
De ce contează
Eșecul licitației pentru șantierul naval Mangalia are implicații majore pentru economia locală și pentru securitatea națională a României. Pierderea a sute de locuri de muncă specializate va afecta grav comunitatea din Mangalia, iar dificultatea de a găsi ulterior personal calificat va îngreuna orice reluare a activității. Din perspectiva strategică, lipsa unui șantier funcțional compromite capacitatea României de a-și moderniza flota militară, esențială în contextul regional actual, mai ales prin programul SAFE. Această situație subliniază necesitatea unei strategii guvernamentale coerente și flexibile pentru atragerea investițiilor în industriile cheie, evitând blocajele birocratice și prețurile nerealiste.
În fața acestui prim eșec, procedura de vânzare va continua cu cel puțin încă cinci licitații, toate în aceleași condiții de preț și garanție, conform deciziei Adunării Creditorilor. Întrebarea crucială este dacă autoritățile și creditorii vor reevalua strategia, având în vedere lipsa totală de interes manifestată. Alternativ, guvernul ar putea fi presat să intervină direct, fie prin negocierea unor condiții mai favorabile pentru investitori, fie prin identificarea unor soluții alternative pentru a asigura funcționalitatea unui activ strategic.
Fără o schimbare de abordare, viitorul șantierului naval din Mangalia rămâne incert, cu riscul ca un potențial hub de producție navală să devină o ruină industrială, iar planurile de apărare ale României să fie sever afectate.