Inflația și stilul de viață dictează cheltuielile cu hrana
Cheltuielile românilor cu alimentele au devenit un subiect de amplă dezbatere, mai ales în contextul creșterii accelerate a prețurilor din ultimii ani. Modul în care fiecare gospodărie își gestionează bugetul pentru hrană variază semnificativ, de la gătitul acasă, perceput ca fiind mai economic, până la consumul de produse semipreparate sau mese luate în oraș. O discuție recentă din mediul online a scos la iveală disparități notabile în sumele alocate lunar pentru mâncare, demonstrând că, deși unii reușesc să se încadreze în bugete restrânse, alții se confruntă cu dificultăți considerabile.
Potrivit unui participant la discuția online, citat de Digi24, este posibil să cheltuiască aproximativ 600 de lei lunar pe alimente, fără a simți privațiuni majore. "Se pare că până acum sunt cel mai econom dintre cei care au răspuns. În luna mai [2026] am cheltuit pe alimente aproximativ 600 de lei și să știți că mănânc decent. De obicei am două mese pe zi, iar uneori chiar trei", a declarat acesta. O altă mărturie, similară, provine de la un internaut care susține că gătește exclusiv acasă și profită de reducerile din supermarketuri, reușind să se încadreze în aceeași sumă de 600 de lei lunar, mâncând "foarte bine și sănătos, trei mese pe zi", fără cheltuieli suplimentare pentru alcool sau țigări. Aceste exemple subliniază importanța gestionării atente a resurselor și a alegerilor alimentare pentru a menține costurile sub control.
Pe de altă parte, o parte semnificativă a românilor consideră că un buget de aproximativ 900-1.000 de lei lunar este mai realist pentru o persoană. Un alt participant la discuție a menționat: "În jur de 900-1.000 de lei pe lună. Îmi gătesc acasă în timpul săptămânii, folosesc air fryer-ul și rice cooker-ul, iar în weekend mai mănânc o shaorma sau o pizza". Această categorie include adesea persoane care își permit ocazional mese în oraș sau produse semipreparate, dar care, în mare parte, își pregătesc mâncarea acasă. Aceste cifre, deși mai mari, sunt încă sub media europeană și reflectă eforturile multor români de a echilibra bugetul cu dorința de a consuma variat.
Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS) pentru anul 2023, cheltuielile medii lunare pentru consumul alimentar și băuturile nealcoolice reprezentau aproximativ 31,5% din totalul veniturilor unei gospodării din România, o pondere semnificativ mai mare comparativ cu media Uniunii Europene, care se situa în jurul valorii de 13% în 2022, conform Eurostat. Această diferență subliniază presiunea economică resimțită de români. În 2024, rata anuală a inflației la alimente a continuat să fie ridicată, deși a înregistrat o ușoară scădere față de vârful din 2023, conform Băncii Naționale a României (BNR). Spre exemplu, prețul pâinii a crescut cu peste 20% în ultimii doi ani, iar cel al cărnii cu aproape 15%, conform INS.
În contrast cu cifrele vehiculate în mediul online, un studiu realizat de o companie de cercetare de piață în 2025 estima că o familie medie din mediul urban, formată din doi adulți și un copil, cheltuiește, în medie, între 1.800 și 2.500 de lei lunar pe alimente. Această discrepanță se explică prin includerea tuturor tipurilor de produse alimentare și a meselor ocazionale în oraș, pe lângă produsele de bază. Experți în economie, precum profesorul universitar Dragoș Pătraru de la Academia de Studii Economice, subliniază că "percepția individuală asupra costurilor poate fi înșelătoare, iar datele agregate arată o realitate mai dură pentru majoritatea populației, în special pentru cei cu venituri mici".
Situația este și mai dificilă pentru persoanele din mediul rural sau din județe cu venituri medii sub media națională, cum ar fi Vaslui sau Botoșani, unde bugetele sunt mult mai restrânse. Aici, o mare parte din consumul alimentar provine din producția proprie sau din piețe locale, ceea ce reduce cheltuielile monetare directe, dar implică un efort fizic considerabil. În marile orașe, precum București, Cluj-Napoca sau Timișoara, unde puterea de cumpărare este mai mare, dar și prețurile sunt pe măsură, cheltuielile pot depăși cu ușurință 1.500 de lei pentru o singură persoană, mai ales dacă se optează frecvent pentru mese în oraș sau servicii de livrare, potrivit analizelor recente publicate de Ziarul Financiar.
De ce contează
Aceste variații în cheltuielile alimentare reflectă nu doar diferențe de venit, ci și strategii diverse de adaptare la inflație. Pentru o parte semnificativă a populației, alocarea unui procent atât de mare din venituri pentru hrană limitează drastic posibilitățile de economisire sau de investiții în educație și sănătate. Înțelegerea acestor dinamici este crucială pentru formularea unor politici sociale și economice eficiente, care să vizeze îmbunătățirea nivelului de trai și reducerea sărăciei alimentare, un fenomen încă prezent în anumite regiuni ale României.
În viitorul apropiat, se anticipează că presiunea inflaționistă asupra prețurilor la alimente va continua, chiar dacă într-un ritm mai lent, conform estimărilor BNR pentru 2026. Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a anunțat măsuri de monitorizare a prețurilor și de sprijin pentru producătorii locali, menite să stabilizeze piața. Rămâne de văzut în ce măsură aceste intervenții vor reuși să atenueze povara cheltuielilor alimentare pentru români și dacă tendința de a găti acasă va persista sau va fi înlocuită de alternative mai rapide, dar potențial mai costisitoare, pe măsură ce stilurile de viață evoluează.
Dialogul continuu în spațiul public și monitorizarea atentă a datelor oficiale vor fi esențiale pentru a înțelege pe deplin impactul acestor schimbări.