Ancheta vizează postări online și cărți din bibliotecă
La data de 25 iunie 2026, polițiști din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul de Investigații Criminale, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, au efectuat trei percheziții domiciliare în capitală. Aceste acțiuni fac parte dintr-un dosar penal ce vizează infracțiunile de distribuire publică de materiale fasciste, legionare și rasiste, precum și interzicerea organizațiilor, simbolurilor și faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob, conform unui comunicat al Poliției Capitalei.
Surse judiciare, citate de Digi24 și Oficiul de Știri, au confirmat că una dintre persoanele vizate este avocatul Mihai Rapcea, în vârstă de 51 de ani, cunoscut în mediul online pentru promovarea unor astfel de mesaje. Din probele administrate până în prezent, există suspiciunea rezonabilă că Rapcea ar fi distribuit pe rețelele sociale, de pe contul pe care îl administra, mesaje cu caracter fascist, legionar și rasist. Poliția a precizat că, în urma perchezițiilor, au fost identificate și ridicate mai multe bunuri de interes în cauză, iar persoana vizată a fost condusă la audieri.
Soția avocatului, Sabina Hăncean, de asemenea avocată, a oferit detalii suplimentare pentru Nașul TV, citată de Oficiul de Știri. Ea a relatat că perchezițiile au implicat aproximativ 20 de persoane, inclusiv mascați și procurori fotografi, care au căutat, pe lângă materiale digitale, și cărți specifice. „Căutau cărțile de Eminescu, Goga… nu mai știu exact. Avea domnul procuror o listă. Mai erau Gafencu (Valeriu – n.r.), preoți, călugări… Ilie Lăcătușu”, a declarat Sabina Hăncean, adăugând că au fost ridicate un laptop, o tabletă și un telefon ce aparțineau copilului. De asemenea, se căutau „tot felul de steme, înscrisuri, care au legătură cu acest domeniu”, a mai precizat aceasta, considerând acțiunea un abuz, mai ales în contextul profesiei lor de avocați.
Ancheta penală se concentrează, potrivit Oficiului de Știri, pe trei postări distribuite de avocatul Mihai Rapcea pe rețelele sociale, considerate de anchetatori ca având conținut fascist. Aceste aspecte urmează să fie analizate în cadrul cercetărilor. Poliția nu a specificat explicit ce lege ar fi fost încălcată de Rapcea, însă infracțiunile menționate în comunicat se referă la OUG 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de crime împotriva umanității. Această ordonanță a fost modificată și completată de-a lungul timpului, reflectând angajamentele României de a combate extremismul și negarea Holocaustului, conform legislației europene și internaționale în domeniu.
Contextul în care se desfășoară aceste percheziții este unul complex. Mihai Rapcea este un avocat activ în Baroul București din anul 2001. Recent, el s-a remarcat ca un susținător al lui Călin Georgescu și a reprezentat în instanță persoane din zona conservatoare și naționalistă, cum ar fi Cezar Avrămuță, cunoscut ca „Stegarul Dac”. De asemenea, a fost membru al partidului SOS România, condus de Diana Șoșoacă, de unde a fost exclus în februarie 2024. Această afiliere la mișcări și personalități controversate subliniază o tensiune crescândă între libertatea de exprimare și limitele impuse de legile care incriminează discursurile de ură și promovarea ideologiilor extremiste. În 2023, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a înregistrat peste 200 de sesizări legate de discursuri de ură, o creștere de 15% față de anul precedent, conform raportului anual al instituției, evidențiind o problemă persistentă în societatea românească.
Legislația românească, prin OUG 31/2002, dar și prin Codul Penal, care incriminează instigarea publică, inclusiv la ură sau discriminare, este aliniată cu Decizia Cadru 2008/913/JAI a Consiliului Uniunii Europene privind combaterea anumitor forme și expresii de rasism și xenofobie prin intermediul dreptului penal. Aceasta impune statelor membre să incrimineze, printre altele, incitarea publică la violență sau ură împotriva unui grup de persoane definit prin referire la rasă, culoare, religie, descendență sau origine națională sau etnică, precum și negarea publică a crimelor de genocid și a crimelor împotriva umanității. Cazurile precum cel al avocatului Rapcea ridică, de fiecare dată, discuții privind echilibrul delicat dintre libertatea de exprimare, garantată de Articolul 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, și necesitatea de a proteja societatea de propagarea unor ideologii periculoase. Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului a stabilit în mod constant că libertatea de exprimare poate fi restrânsă în cazurile de discurs de ură, mai ales când acesta incită la discriminare, ură sau violență.
**De ce contează** Acest caz este semnificativ deoarece subliniază eforturile autorităților române de a combate propagarea ideologiilor extremiste și antisemite, chiar și în rândul unor profesii liberale precum avocatura. El reamintește publicului că libertatea de exprimare nu este absolută și că există limite legale clare, în special în ceea ce privește discursul de ură și promovarea simbolurilor fasciste sau legionare. De asemenea, cazul poate servi drept precedent pentru viitoare acțiuni împotriva celor care folosesc platformele online pentru a disemina mesaje periculoase, având un impact asupra dialogului public și a respectării valorilor democratice.
Cercetările în acest dosar sunt continuate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, împreună cu Serviciul de Investigații Criminale. Urmează audieri și analiza materialului probatoriu ridicat în urma perchezițiilor pentru a stabili dacă acuzațiile de distribuire de materiale fasciste, legionare și rasiste se susțin. Acest caz va continua să fie urmărit cu atenție, având în vedere sensibilitatea subiectului și implicațiile sale asupra libertății de exprimare și a respectării legii.
Rămâne de văzut dacă vor fi formulate acuzații oficiale și care va fi deznodământul judiciar, mai ales în contextul în care avocatul Rapcea se declară nevinovat prin vocea soției sale, care consideră acțiunea un abuz.