Nemulțumiri cetățenești și consultări guvernamentale duc la schimbare
Guvernul marocan a anunțat, joi, 25 iunie 2026, revenirea la ora standard (GMT) pe tot parcursul anului, începând cu 20 septembrie 2026, ora 02:00. Decizia vine ca răspuns la nemulțumirile crescânde ale cetățenilor, generate de menținerea permanentă a orei de vară (GMT+1) începând cu anul 2018. Prim-ministrul Aziz Akhannouch a declarat, potrivit northafricapost.com, că această hotărâre este rezultatul unei „evaluări aprofundate a impactului actualului sistem orar” și că ține cont „pe deplin de preocupările exprimate în ultimii ani”, recunoscând că sistemul a devenit „o sursă majoră de inconveniente” pentru mulți marocani.
Marocul a introdus inițial ora de vară în 2008, aplicând-o în perioada aprilie-septembrie, cu scopul declarat de a reduce consumul de energie și de a-și alinia fusul orar cu cel al principalilor parteneri economici europeni. În 2018, printr-un decret, guvernul a extins ora GMT+1 pe tot parcursul anului, cu singura excepție a lunii Ramadanului, perioada sacră a postului musulman. Această măsură, conform AFP, a vizat evitarea schimbărilor repetate de orar și a efectelor lor la diverse niveluri, anulând practic trecerea la ora de iarnă.
Cu toate acestea, decizia din 2018 a stârnit o opoziție tot mai puternică în rândul populației. Principalele critici s-au concentrat pe eficacitatea reală a măsurii în privința economisirii energiei, dar și pe efectele negative asupra sănătății, în special în cazul copiilor. Un studiu din 2019, publicat în Journal of Biological Rhythms și coordonat de profesorul de cronobiologie Till Roenneberg de la Universitatea din Munchen, a subliniat că trecerea la ora de vară poate perturba ritmul circadian, provocând oboseală, somnolență, scăderea atenției și o ușoară creștere a riscului de accidente, probleme cardiace și atacuri cerebrale, mai ales în prima săptămână de la schimbare.
Cetățenii și organizațiile societății civile au susținut că menținerea permanentă a orei GMT+1 perturba activitățile cotidiene, elevii fiind nevoiți să plece spre școală înainte de răsăritul soarelui în lunile de iarnă. Au fost lansate petiții și au avut loc proteste prin care s-a cerut revenirea la fusul orar original al țării, GMT. Anunțul actual, făcut de premierul Akhannouch la televiziunea de stat după ședința de guvern din 25 iunie, anulează de facto decretul din 2018 și vine la mai puțin de trei luni înainte de alegerile legislative din Maroc, programate pe 23 septembrie 2026. Fostul prim-ministru Abdelilah Benkirane, liderul Partidului Justiției și Dezvoltării, o formațiune islamistă conservatoare moderată, promisese recent eliminarea orei de vară în cazul revenirii partidului său la guvernare, aspect notat de EVZ.
La nivelul Uniunii Europene, directiva privind ora de vară a intrat în vigoare în 2001, impunând statelor membre să treacă la ora de vară în ultima duminică din martie și să revină la ora standard în ultima duminică din octombrie. În 2018, un proiect de lege propunea încetarea schimbării sezoniere a orei, iar la 26 martie 2019, Parlamentul European a votat în sprijinul unei directive care să oprească această practică. Cu toate acestea, decizia finală a fost amânată din cauza pandemiei și a crizei energetice, conform timeanddate.com.
În ciuda discuțiilor la nivel european, sistemul actual rămâne în vigoare. România, de exemplu, a trecut la ora de vară în noaptea de sâmbătă, 28 martie 2026, spre duminică, 29 martie 2026, ajustând ceasurile cu o oră înainte, astfel încât ora 3:00 a devenit ora 4:00. Revenirea la ora standard este prevăzută pentru noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026. Premierul spaniol Pedro Sanchez a anunțat pe 20 octombrie 2025 că Spania va propune UE eliminarea schimbării orei, argumentând că economiile de energie sunt în scădere și evidențiind impactul asupra sănătății și bunăstării populației. Acest lucru arată o tendință de reevaluare a beneficiilor și costurilor orei de vară, similară cu cea din Maroc.
Conceptul de oră de vară, deși nu este direct legat de solstițiul de vară, urmărește valorificarea cât mai eficientă a luminii naturale pentru a reduce consumul de energie electrică necesar iluminatului artificial și pentru a oferi mai mult timp pentru activități în aer liber. Cu toate acestea, din cele 192 de țări ale lumii, peste 100 au refuzat să schimbe ora până în 2017, invocând motive diverse, inclusiv religioase, potrivit datelor istorice.
De ce contează
Decizia Marocului de a renunța la ora de vară permanentă subliniază importanța ascultării vocii cetățenilor și a reevaluării politicilor publice pe baza impactului real asupra populației și nu doar a obiectivelor economice inițiale. Pentru România și alte state UE, acest exemplu poate relansa discuțiile privind oportunitatea menținerii schimbării sezoniere a orei, având în vedere preocupările legate de sănătate și eficiența energetică. Experiența marocană demonstrează că beneficiile presupuse ale orei de vară pot fi depășite de inconvenientele percepute de public, influențând chiar și agenda politică electorală.
Următoarea etapă pentru Maroc va fi implementarea efectivă a revenirii la ora GMT, începând cu 20 septembrie. Rămâne de văzut cum va fi percepută această schimbare de către populație pe termen lung și dacă va atenua nemulțumirile exprimate anterior. La nivel european, discuțiile privind renunțarea la schimbarea orei sunt încă în așteptare, iar deciziile viitoare vor depinde de consensul statelor membre și de prioritățile economice și sociale.
Este posibil ca exemplul Marocului și propunerea Spaniei să stimuleze o reevaluare mai rapidă a acestei directive, mai ales în contextul în care studiile continuă să evidențieze potențialele efecte negative asupra sănătății publice.