Sofia trebuie să reducă cheltuielile publice
Consiliul Uniunii Europene a confirmat oficial, pe 26 iunie 2026, decizia Comisiei Europene din iunie de a plasa Bulgaria sub procedura de deficit excesiv (EDP), o măsură care impune țării să ia măsuri fiscale corective pentru a controla cheltuielile publice în creștere. Decizia, raportată inițial de Novinite și citată de Agerpres, vine într-un context în care Bulgaria aspiră la adoptarea monedei euro, punând o presiune suplimentară asupra finanțelor sale publice. Această procedură este un semnal clar din partea Bruxelles-ului că stabilitatea macroeconomică este esențială pentru integrarea europeană.
Ca parte a EDP, Uniunea Europeană a stabilit limite obligatorii privind creșterea cheltuielilor guvernamentale nete ale Bulgariei. Conform recomandărilor, acestea nu ar trebui să depășească 4,2% în 2026, 3,4% în 2027, 3,4% în 2028 și 3,2% în 2029. Acești parametri sunt concepuți pentru a asigura ieșirea Bulgariei din procedura de deficit excesiv până în 2029. Consiliul UE a stabilit, de asemenea, un termen limită strict pentru conformare, cerând Bulgariei să ia decizii corective eficiente și să transmită măsurile relevante, împreună cu proiectul de buget pe 2027, până la 15 octombrie 2026. Acest document trebuie prezentat atât Comisiei Europene, cât și Eurogrupului.
Raportarea progreselor se va efectua de două ori pe an. Bulgaria este obligată să ofere actualizări privind progresele anuale în fiecare primăvară, până la 30 aprilie, și în fiecare toamnă, până la 15 octombrie, prin proiectul de buget, până când deficitul este pe deplin corectat. Un aspect important al cadrului UE este flexibilitatea acordată țintelor fiscale până în 2028, dacă abaterile sunt legate de cheltuielile din domeniul apărării. Această clauză reflectă contextul geopolitic actual și necesitatea statelor membre de a-și consolida capacitățile de apărare, fără ca acest lucru să le penalizeze excesiv în cadrul fiscal european.
Totuși, pentru a beneficia de această flexibilitate, autoritățile de la Sofia trebuie să includă date detaliate privind cheltuielile din domeniul apărării, atât cele planificate, cât și cele curente, inclusiv investițiile și cheltuielile finanțate prin programul SAFE, pentru a asigura deplina transparență a raportării fiscale. Ministerul de Finanțe din Bulgaria a prezentat deja proiectul de buget pentru 2026, în care se previzionează un deficit de 5,7% din PIB. Cadrul fiscal pe termen mediu pentru perioada 2026-2028 prevede un deficit de 5,7% din PIB în 2026, de 3,8% din PIB în 2027 și de 3% din PIB în 2028. Aceste cifre arată o tendință de reducere, dar rămân peste pragul de 3% din PIB impus de Pactul de Stabilitate și Creștere al UE.
Contextul regional este crucial. Bulgaria, alături de România, se numără printre statele membre cu deficite bugetare persistente. Comparativ, România a fost și ea sub procedura de deficit excesiv și continuă să fie monitorizată îndeaproape de Comisia Europeană pentru a-și reduce deficitul sub pragul de 3% din PIB, țintă pe care a ratat-o constant în ultimii ani. Ambele țări se confruntă cu provocări similare legate de reforma pensiilor, colectarea veniturilor și eficiența cheltuielilor publice. Spre deosebire de România, Bulgaria are și obiectivul de a adera la zona euro, ceea ce impune o disciplină fiscală și mai riguroasă, conform criteriilor de la Maastricht.
Experți economici, precum analiști de la think-tank-ul bulgar Center for Economic Development, subliniază că presiunea UE este justificată, având în vedere că deficitul bugetar al Bulgariei a depășit în mod repetat limitele europene. În 2023, deficitul a fost de 4,5% din PIB, iar previziunile pentru 2024 și 2025 indicau, de asemenea, depășiri semnificative, înainte de ajustările din proiectul de buget. Această situație este agravată de o serie de crize politice interne care au împiedicat formarea unor guverne stabile, capabile să implementeze reforme fiscale pe termen lung. Lipsa unui consens politic a dus la decizii bugetare adesea motivate electoral, nu de stabilitatea macroeconomică.
Comisia Europeană a mai avertizat în trecut Bulgaria cu privire la riscurile fiscale, în special în contextul planurilor sale de aderare la zona euro. Un deficit excesiv și o datorie publică în creștere pot destabiliza economia și pot compromite încrederea investitorilor. Pe lângă Bulgaria, alte șase state membre, inclusiv Franța și Italia, au fost, de asemenea, plasate sub EDP în iunie 2026, indicând o preocupare generală la nivel european privind deteriorarea finanțelor publice post-pandemie și în contextul cheltuielilor sporite pentru apărare și energie. Această acțiune subliniază importanța respectării Pactului de Stabilitate și Creștere, chiar și în fața unor provocări multiple.
De ce contează
Decizia UE de a plasa Bulgaria sub procedura de deficit excesiv are implicații semnificative pentru cetățenii bulgari și pentru stabilitatea economică regională. Aceasta înseamnă că guvernul va fi nevoit să implementeze măsuri de austeritate, cum ar fi reducerea cheltuielilor publice sau creșterea taxelor, pentru a se conforma cerințelor UE. Pe termen lung, respectarea acestor măsuri este crucială pentru credibilitatea Bulgariei pe piețele financiare și pentru aspirațiile sale de aderare la zona euro, ceea ce ar putea aduce beneficii precum stabilitatea prețurilor și costuri de tranzacție mai mici. Ignorarea acestor cerințe ar putea duce la sancțiuni și la o izolare economică.
În concluzie, Bulgaria se află într-un moment critic, fiind nevoită să își reconfigureze politica fiscală sub atenta supraveghere a Uniunii Europene. Termenul limită de 15 octombrie 2026 pentru prezentarea măsurilor corective și a proiectului de buget pe 2027 va fi un test major pentru capacitatea guvernului de la Sofia de a implementa reforme structurale și de a demonstra un angajament ferm față de disciplina fiscală. Rămâne de văzut cum va reuși Bulgaria să echilibreze presiunile interne, inclusiv cele legate de cheltuielile pentru apărare, cu cerințele stricte ale UE, în special în contextul aspirațiilor sale de a adopta moneda euro.
Succesul în această procedură nu va depinde doar de voința politică, ci și de stabilitatea guvernamentală, care a lipsit adesea în ultimii ani.