Sute de kilograme de pești morți în Crișul Repede, lângă Oradea

Zeci de pești morți, inclusiv exemplare masive de șalăi și mreane, au fost descoperiți în ultimele două zile pe Crișul Repede, la ieșirea din Oradea. Incidentul a stârnit îngrijorare în rândul comunității locale de pescari și al autorităților de mediu, care au intervenit de urgență pentru a evalua situația.

Problema a fost semnalată inițial de pescari, care au postat imagini și videoclipuri pe platforme online, inclusiv YouTube, arătând pești de dimensiuni impresionante plutind la suprafața apei. „Am descoperit mai mulți șalăi morți de dimensiuni impresionante, monștri adevărați, pești uriași care au pierit în condiții suspecte. Ce se întâmplă cu fauna din Bihor?”, a declarat un pescar, subliniind amploarea fenomenului și misterul din jurul cauzelor inițiale, conform ebihoreanul.ro.

Autoritățile competente, reprezentate de Garda de Mediu Bihor, au demarat rapid investigații la fața locului. Comisarul șef al Gărzii de Mediu Bihor, Sever Șerbănescu, a declarat că principala cauză a mortalității piscicole nu este poluarea, ci o combinație de factori de mediu și intervenții umane. „A fost un debit scăzut al râului, din cauza unor lucrări ale Hidroelectrica, și peștii au murit din lipsă de oxigen”, a explicat Șerbănescu, confirmând că temperaturile ridicate au exacerbat această problemă. Această concluzie a eliminat inițial suspiciunile de poluare chimică, o preocupare frecventă în astfel de incidente.

Echipe ale Administrației Bazinale de Apă Crișuri (ABA Crișuri) au intervenit prompt pentru a colecta peștii morți din apă. Estimările inițiale indică faptul că volumul total al peștilor morți ar putea ajunge la câteva sute de kilograme. Intervenția rapidă este crucială pentru a preveni descompunerea și, implicit, o posibilă poluare secundară a apei, care ar putea afecta ecosistemul rămas.

Astfel de evenimente nu sunt izolate în România. În ultimii ani, au existat multiple rapoarte privind mortalitatea piscicolă în diverse bazine hidrografice, adesea legate de fluctuațiile debitului râurilor cauzate de secetă prelungită, managementul necorespunzător al barajelor sau lucrări hidrotehnice. Spre exemplu, în 2023, Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) a înregistrat peste 15 incidente majore de mortalitate piscicolă la nivel național, multe dintre ele având cauze similare, inclusiv lipsa de oxigen și temperaturile extreme. Comparativ cu statele membre UE, România se confruntă cu provocări semnificative în gestionarea resurselor de apă, în special în contextul schimbărilor climatice care aduc perioade mai lungi de secetă și valuri de căldură.

Rolul Hidroelectrica în acest incident, prin lucrările menționate, ridică întrebări privind coordonarea între diferitele instituții responsabile cu gestionarea apelor și protecția mediului. Este esențial ca managementul debitelor râurilor să țină cont de necesitățile ecosistemelor acvatice, nu doar de cele energetice sau de irigații. Lipsa oxigenului (hipoxia) este un factor letal pentru majoritatea speciilor de pești, iar în cazul unor exemplare mari, precum șalăii „uriași” menționați de pescari, impactul asupra biodiversității locale este și mai semnificativ, având în vedere timpul îndelungat necesar pentru ca acești pești să atingă o astfel de dimensiune.

Acest incident subliniază vulnerabilitatea ecosistemului acvatic al Crișului Repede și necesitatea unei abordări integrate în gestionarea resurselor de apă. Autoritățile sunt chemate să evalueze nu doar cauzele imediate, ci și impactul pe termen lung al activităților umane și al schimbărilor climatice asupra faunei piscicole. Pescarii locali și organizațiile de mediu au cerut o transparență sporită în deciziile privind debitele râurilor și o mai bună monitorizare a calității apei, în special în perioadele critice.

De ce contează

Acest incident din Crișul Repede este un semnal de alarmă privind sănătatea ecosistemelor acvatice din România, în special în contextul presiunilor climatice și antropice. Pierderea a sute de kilograme de pești, inclusiv specii răpitoare valoroase precum șalăul, afectează grav biodiversitatea și echilibrul ecologic al râului. Pentru comunitățile locale, în special pentru pescari, impactul economic și social este direct, afectând o sursă de hrană și o activitate recreativă tradițională. Incidentul evidențiază necesitatea stringentă a unor politici mai stricte de gestionare a apei și a unei coordonări eficiente între instituțiile responsabile, pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii ecologice.

Pe termen scurt, ABA Crișuri va continua operațiunile de curățare și monitorizare a calității apei în zona afectată. Pe termen lung, este imperativ ca Hidroelectrica și Administrația Națională „Apele Române” să revizuiască protocoalele de gestionare a debitelor, în special în perioadele de temperaturi extreme și secetă. Discuțiile ar trebui să includă și implementarea unor soluții tehnice pentru a asigura un debit minim de menținere a vieții acvatice, chiar și în condiții dificile.

Organizațiile de mediu solicită o anchetă aprofundată și măsuri compensatorii pentru refacerea populației piscicole, precum și o mai bună informare a publicului cu privire la deciziile care afectează râurile noastre.