Peste 160.000 de semnături pentru modificarea Legilor Educației
Sindicatele din învățământul românesc, reprezentând interesele a peste 300.000 de salariați, au organizat joi, 25 iunie 2026, un protest amplu în fața Palatului Parlamentului, începând cu ora 11:00. Acțiunea sindicală, inițiată de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, a culminat cu depunerea a peste 160.000 de semnături la Registratura Parlamentului. Aceste semnături susțin o inițiativă cetățenească ce vizează anularea și modificarea prevederilor considerate „anti-educație” din Legea nr. 141/2025, o lege care a generat ample controverse în sistemul de învățământ.
Potrivit comunicatului de presă al sindicatelor și informațiilor publicate de Edupedu.ro la începutul lunii februarie 2026, inițiativa legislativă, depusă sub forma unui proiect de lege la Camera Deputaților, solicită încetarea efectelor Legii nr. 141/2025. Aceasta din urmă a fost criticată pentru creșterea normei didactice de predare, înjumătățirea tarifului pentru plata cu ora a profesorilor și majorarea efectivelor de elevi, preșcolari și antepreșcolari la clasă sau grupă. Sindicaliștii subliniază că aceste modificări au un impact negativ direct asupra calității actului educațional și a condițiilor de muncă ale personalului didactic.
Principalele revendicări ale sindicaliștilor se concentrează pe corectarea acestor „derapaje legislative” și asigurarea unui act educațional de calitate. Printre măsurile esențiale solicitate se numără reducerea și reglementarea strictă a numărului de beneficiari la clasă/grupă. De exemplu, în învățământul primar, se propune un număr maxim de 22 de elevi pe clasă, iar în cel gimnazial și liceal, maximum 26 de elevi. Această cerință vizează combaterea supraaglomerării școlare, o problemă recurentă în sistemul de învățământ românesc, care afectează negativ procesul de predare-învățare și interacțiunea individuală dintre profesor și elev.
O altă cerere importantă se referă la revenirea la modul de calcul anterior al tarifelor pentru orele plătite în regim de plată cu ora, așa cum era înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 141/2025. De asemenea, se solicită revenirea la norma didactică de dinainte de aceeași lege și reducerea acesteia cu două ore pentru profesorii cu gradul didactic I și o vechime de peste 25 de ani. Aceste măsuri sunt considerate cruciale pentru a asigura o remunerație echitabilă și a reduce presiunea asupra cadrelor didactice cu experiență.
Inițiativa sindicală include și propuneri menite să stimuleze atragerea și menținerea personalului didactic în sistem. Astfel, se susține acordarea, începând cu anul școlar 2026-2027, a unei prime de instalare neimpozabile, echivalentă cu trei salarii de bază, pentru cadrele didactice care se titularizează în zone izolate sau defavorizate, cu condiția de a rămâne pe post timp de cinci ani. Această măsură ar putea contribui la reducerea deficitului de personal didactic calificat în zonele rurale și defavorizate, unde școlile se confruntă adesea cu lipsuri acute.
Alte prevederi propuse de sindicate includ organizarea separată a clasei a VIII-a, indiferent de numărul de elevi, o măsură ce ar putea facilita o pregătire mai bună pentru examenele naționale. De asemenea, se cere ca studenții de la licența didactică cu dublă specializare sau masterat didactic să primească burse egale cu salariul net al unui profesor debutant, încurajând astfel tinerii să aleagă cariera didactică. O măsură de recunoaștere a excelenței vizează liceenii medaliați la olimpiadele internaționale, care ar trebui să-și păstreze bursa de excelență pe toată durata studiilor universitare de licență în România, cu condiția menținerii performanței academice.
Sindicatele au lansat un apel către parlamentarii români, solicitând discutarea în regim de urgență a acestei inițiative legislative. Obiectivul este ca anul școlar 2026-2027 să poată începe în condiții optime, atât pentru angajații din învățământ, cât și pentru beneficiarii direcți ai sistemului educațional, adică elevii și studenții. Acest demers legislativ vine în contextul unor nemulțumiri persistente în sistemul de învățământ românesc, marcat de salarizare sub medie, condiții de muncă dificile și o legislație adesea percepută ca fiind ineficientă sau chiar dăunătoare. Comparativ cu media europeană, România se situează adesea sub nivelul altor state membre UE în ceea ce privește investițiile în educație și atractivitatea carierei didactice, conform datelor Eurostat din 2024, ceea ce amplifică presiunea asupra sistemului și personalului.
De ce contează
Acest protest și inițiativa legislativă sunt cruciale pentru viitorul educației din România. Măsurile propuse de sindicate, precum reducerea numărului de elevi la clasă și revenirea la o normă didactică echitabilă, pot îmbunătăți semnificativ calitatea actului educațional și condițiile de muncă ale profesorilor. O salarizare mai bună și primele de instalare pentru zonele defavorizate ar putea atrage tineri calificați în sistem, contribuind la reducerea deficitului de personal. Ignorarea acestor cereri ar putea duce la o degradare continuă a învățământului, cu efecte negative pe termen lung asupra pregătirii elevilor și a competitivității forței de muncă din România.
Următorul pas în acest proces este dezbaterea inițiativei legislative în Parlament. Rămâne de văzut dacă apelul sindicaliștilor va fi preluat și susținut de către parlamentari, având în vedere urgența semnalată de aceștia pentru începerea optimă a anului școlar 2026-2027. Dialogul dintre sindicate, Guvern și Parlament este esențial pentru a găsi soluții viabile care să răspundă atât nevoilor cadrelor didactice, cât și cerințelor unui sistem educațional modern și performant. În lipsa unor măsuri concrete și rapide, există riscul ca nemulțumirile să escaladeze, afectând stabilitatea și funcționarea sistemului de învățământ.
Situația va depinde mult de voința politică de a prioritiza educația în agenda legislativă.