Protest masiv și depunere de semnături pentru modificarea Legilor Educației.
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater” au anunțat un amplu pichet la Palatul Parlamentului, programat pentru joi, 25 iunie 2026, începând cu ora 11:00. Acțiunea sindicală, desfășurată în alveola Parcului Izvor, are ca scop principal depunerea a peste 160.000 de semnături pentru o inițiativă cetățenească de modificare a Legilor Educației, conform unui comunicat comun al celor trei organizații. Liderii sindicali solicită anularea prevederilor considerate „anti-educație și distructive” din Legea nr. 141/2025, cunoscută și sub numele de Legea Bolojan, care a intrat în vigoare în 2025 și a generat un val de nemulțumiri în rândul angajaților din sistemul de învățământ.
Demersul legislativ, depus la începutul lunii februarie 2026, vizează abrogarea măsurilor care, potrivit profesorilor, afectează atât personalul didactic, cât și calitatea actului educațional. Printre criticile aduse Legii nr. 141/2025 se numără majorarea normei didactice de predare, reducerea la jumătate a tarifului pentru plata cu ora și creșterea numărului de elevi sau preșcolari din clase și grupe. Sindicatele, care reprezintă interesele a peste 300.000 de salariați din învățământul preuniversitar, universitar și din cercetare, acuză că aceste măsuri echivalează cu o formă de „austeritate” aplicată sistemului, așa cum menționează surse citate de publicații locale.
Principalele măsuri propuse de inițiativa legislativă vizează combaterea supraaglomerării școlare, o problemă stringentă în multe unități de învățământ din România. Sindicatele propun limitarea efectivelor de elevi la maximum 22 de elevi într-o clasă din învățământul primar și cel mult 26 de elevi la gimnaziu și liceu. Această măsură este esențială pentru a asigura o calitate superioară a procesului didactic și o atenție individualizată pentru fiecare elev, un aspect subliniat de numeroase studii europene privind eficiența educațională, care arată că o clasă cu un număr redus de elevi contribuie la o mai bună asimilare a informațiilor și la o interacțiune mai eficientă între profesor și elev.
O altă revendicare majoră este revenirea la norma didactică existentă înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 141/2025, cu o reducere suplimentară de două ore pentru profesorii care dețin gradul didactic I și o vechime în învățământ de peste 25 de ani. Această măsură ar recunoaște experiența și contribuția cadrelor didactice cu vechime, facilitând, în același timp, o mai bună gestionare a orelor de pregătire și a activităților extracurriculare. De asemenea, se solicită recalcularea tarifului pentru plata cu ora după formula utilizată anterior modificărilor legislative din 2025, pentru a asigura o remunerare echitabilă a muncii suplimentare.
Inițiativa sindicală include și măsuri concrete pentru atragerea cadrelor didactice în comunitățile izolate sau defavorizate din România, o problemă cronică ce afectează accesul la educație de calitate în aceste zone. Concret, sindicatele susțin acordarea, începând cu anul școlar 2026-2027, a unei prime de instalare neimpozabile echivalente cu trei salarii de bază pentru profesorii care se titularizează în astfel de zone și care rămân pe post cel puțin cinci ani. Această propunere ar putea reduce deficitul de personal calificat în mediul rural și în zonele cu acces limitat, contribuind la echitatea educațională. De exemplu, în anul școlar 2024-2025, Ministerul Educației a raportat un deficit de aproximativ 7.000 de cadre didactice în zonele rurale, problemă care persistă de ani de zile.
Proiectul legislativ prevede, de asemenea, eliminarea învățământului simultan pentru clasa a VIII-a, indiferent de numărul elevilor. Această măsură, considerată de sindicaliști ca esențială pentru asigurarea unor șanse egale pentru toți elevii, ar permite o pregătire adecvată pentru examenul de Evaluare Națională, care reprezintă o etapă crucială în parcursul educațional al elevilor. Învățământul simultan, practicat în special în școlile mici din mediul rural, este adesea criticat pentru calitatea inferioară a educației oferite, deoarece un singur profesor trebuie să predea simultan la două sau mai multe clase.
În ceea ce privește învățământul superior, inițiativa propune ca studenții înscriși la programe de licență didactică cu dublă specializare sau la masterat didactic să primească burse echivalente cu salariul net al unui profesor debutant. Această măsură ar putea stimula alegerea carierei didactice, într-un context în care România se confruntă cu un deficit de profesori tineri și bine pregătiți. În plus, elevii medaliați la olimpiade internaționale și-ar putea păstra bursa de excelență pe toată durata studiilor universitare de licență în România, cu condiția menținerii performanțelor academice, o recunoaștere a valorii și potențialului acestor tineri.
Liderii sindicali fac un apel urgent către parlamentarii români, solicitându-le discutarea și dezbaterea în regim de urgență a acestei inițiative legislative. Ei subliniază importanța adoptării rapide a modificărilor pentru ca anul școlar 2026-2027 să înceapă în condiții optime, atât pentru angajații din învățământ, cât și pentru beneficiarii direcți ai sistemului educațional. Această mobilizare masivă reprezintă o încercare de a crește presiunea asupra legislativului, pentru a determina modificarea unor prevederi pe care sindicatele le consideră nocive pentru întregul sistem de educație românesc.
De ce contează
Acest protest este crucial deoarece evidențiază tensiunile profunde din sistemul de educație românesc, exacerbate de Legea nr. 141/2025. Măsurile propuse de sindicate, precum limitarea numărului de elevi în clase și stimulentele pentru zonele defavorizate, ar putea îmbunătăți semnificativ calitatea educației și echitatea accesului la aceasta. Ignorarea acestor revendicări ar putea duce la o degradare continuă a condițiilor de muncă pentru profesori și, implicit, la o scădere a performanței școlare, afectând viitorul a milioane de elevi și capacitatea României de a forma o forță de muncă competitivă la nivel european.
În contextul acestor proteste, rămâne de văzut cum va reacționa Parlamentul României la inițiativa cetățenească susținută de peste 160.000 de semnături. Presiunea sindicală este considerabilă, iar rezultatul dezbaterilor legislative va influența decisiv condițiile de desfășurare a anului școlar 2026-2027. Este esențial ca dialogul social să fie reluat și să se identifice soluții care să echilibreze rigorile bugetare cu necesitatea investițiilor în educație.
Viitorul sistemului de învățământ românesc depinde de capacitatea clasei politice de a răspunde adecvat acestor solicitări, evitând o nouă criză majoră în domeniu.