Senatul SUA cere lui Trump să oprească războiul cu Iranul, pe fondul cererilor de finanțare

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 7 minute

Pe scurt

Senatul SUA a adoptat o rezoluție simbolică prin care îi cere președintelui Trump să oprească războiul cu Iranul sau să obțină aprobarea Congresului, o măsură susținută de patru senatori republicani. Votul vine în contextul în care Trump a solicitat Congresului aproape 88 de miliarde de dolari pentru finanțarea conflictului, pe fondul unui armistițiu în vigoare și al negocierilor privind programul nuclear iranian. Această diviziune bipartizană reflectă nemulțumirea publică față de război și pune presiune pe Casa Albă pentru o soluție diplomatică.

EN

Brief

The US Senate passed a symbolic resolution urging President Trump to halt the war with Iran or seek Congressional approval, with four Republican senators supporting the measure. This vote comes as Trump requested nearly $88 billion from Congress to fund the conflict, amidst an ongoing armistice and negotiations on Iran's nuclear program. This bipartisan division reflects public discontent with the war and puts pressure on the White House for a diplomatic solution.

Senatul SUA cere lui Trump să oprească războiul cu Iranul, pe fondul cererilor de finanțare
Sursa foto: digi24.ro

Presiune bipartizană intensă asupra Casei Albe

Senatul Statelor Unite a adoptat o rezoluție prin care îi solicită președintelui Donald Trump să înceteze acțiunile militare împotriva Iranului sau să obțină aprobarea Congresului pentru continuarea operațiunilor. Această măsură, votată marți cu 50 la 48, a inclus sprijinul a patru senatori republicani și reprezintă o rară sfidare bipartizană la adresa Casei Albe, amplificând presiunea asupra administrației de a găsi o soluție la conflictul care durează de aproape cinci luni, conform BBC. Aceeași rezoluție fusese deja adoptată de Camera Reprezentanților la începutul lunii iunie.

Deși votul marchează o premieră, fiind prima dată de la adoptarea Rezoluției privind prerogativele de război din 1973 când ambele camere ale Congresului aprobă o rezoluție concurentă prin care cer unui președinte să înceteze o acțiune militară, măsura este în mare parte simbolică. O rezoluție concurentă exprimă poziția Congresului și nu are forță de lege, nefiind trimisă președintelui pentru promulgare. Spre deosebire de o rezoluție comună, care poate fi respinsă prin veto, așa cum a făcut Trump în 2019 cu o rezoluție privind Yemenul, aceasta nu poate fi blocată direct de președinte.

Votul din Senat a avut loc la o zi după ce Pentagonul solicitase Congresului aproximativ 80 de miliarde de dolari pentru a finanța războiul cu Iranul. Ulterior, miercuri, Donald Trump a cerut oficial Congresului o sumă și mai mare, de 87,6 miliarde de dolari, pentru „nevoi urgente” legate de conflict și refacerea stocurilor de armament. Potrivit Casei Albe, 67 de miliarde de dolari sunt destinate Departamentului Apărării, incluzând 21 de miliarde pentru muniții, 17,3 miliarde pentru costuri operaționale și 12,1 miliarde pentru programe clasificate. Restul fondurilor ar urma să finanțeze măsuri fără legătură directă cu războiul, cum ar fi 11 miliarde de dolari pentru fermierii americani și 1,4 miliarde pentru combaterea epidemiei de Ebola din Africa Centrală. Această cerere a fost transmisă printr-o scrisoare a Biroului pentru Management și Buget către președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, care subliniază că cea mai mare parte a sumei este destinată „Operațiunii Epic Fury”, numele de cod al războiului cu Iranul.

Președintele Trump a criticat vehement rezoluția, numind-o „prost sincronizată și lipsită de sens” pe platforma sa, Truth Social. „Așadar, am Iranul la pământ, gata să fie învins, iar Senatul Statelor Unite decide să organizeze un vot privind Legea prerogativelor de război, prost sincronizat și lipsit de sens”, a scris Trump. El a adăugat că „acești senatori mi-au făcut munca mai dificilă, dar voi rezolva situația într-un fel sau altul”. Ulterior, într-o întâlnire cu ușile închise, Trump i-a numit „perdanți” pe cei patru senatori republicani care au votat alături de democrați. Senatorul republican Bill Cassidy, unul dintre cei patru, a relatat că a avut o dispută aprinsă cu președintele, argumentând că „acest conflict trebuia să dureze patru săptămâni, dar durează de patru luni. Obiectivele noastre inițiale nu au fost atinse”.

Cei patru senatori republicani care au votat în favoarea rezoluției alături de democrați au fost Rand Paul, Lisa Murkowski, Susan Collins și Bill Cassidy. Singurul democrat care a votat împotrivă a fost senatorul John Fetterman. Această diviziune în Partidul Republican este un semnal al tensiunilor interne, mai ales în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie, care vor decide dacă partidul își poate menține majoritățile fragile în Congres. Unii republicani s-au opus anterior președintelui, inclusiv prin respingerea planurilor sale de a crea un fond de 1,8 miliarde de dolari pentru combaterea „instrumentalizării politice” a instituțiilor și prin aprobarea ajutorului pentru Ucraina.

Legislația federală americană impune aprobarea Congresului pentru continuarea operațiunilor militare mai mult de 60 de zile. Loviturile americano-israeliene asupra Iranului au început pe 28 februarie 2026. Administrația Trump susține că armistițiul convenit la 7 aprilie 2026 a resetat acest termen. Casa Albă poate, de asemenea, prelungi termenul cu încă 30 de zile, invocând motive de securitate națională. Aceasta a fost a zecea ocazie de la începutul războiului în care democrații din Senat au forțat organizarea unui vot privind prerogativele de război.

Analista pentru Orientul Mijlociu Laura Blumenfeld a descris măsura drept „mai degrabă o palmă peste încheietură decât o pereche de cătușe, deoarece nu are caracter obligatoriu din punct de vedere juridic”. Cu toate acestea, ea a declarat pentru BBC că măsura „reflectă sentimentele poporului american”. Popularitatea lui Trump a atins cel mai scăzut nivel din mandat, conform unui sondaj Reuters/Ipsos, iar conflictul cu Iranul este nepopular în rândul opiniei publice, în special după creșterea prețurilor la carburanți. Un oficial al Casei Albe a declarat că rezoluția a trecut doar pentru că doi senatori republicani, Mitch McConnell și Dave McCormick, au lipsit de la vot, și a adăugat că, odată cu armistițiul din aprilie, nu mai există ostilități din care forțele americane să se retragă. Cu toate acestea, Biroul pentru Management și Buget al Casei Albe subliniază necesitatea ca Pentagonul să își „refacă stocurile” după loviturile militare.

În prezent, Statele Unite și Iranul respectă un armistițiu și lucrează la încheierea ostilităților în baza unui memorandum de înțelegere semnat de președinții celor două țări săptămâna trecută. Potrivit memorandumului, Washingtonul și Teheranul au la dispoziție 60 de zile pentru a negocia un acord mai amplu privind încetarea programului nuclear iranian. Cererea de finanțare include și aproximativ 300 de milioane de dolari pentru consolidarea securității ambasadelor și reprezentanțelor diplomatice americane din Orientul Mijlociu și Asia de Sud, după ce unele dintre acestea au fost atacate în timpul conflictului.

De ce contează

Această rezoluție, deși simbolică, este un indicator puternic al nemulțumirii Congresului față de gestionarea conflictului cu Iranul de către administrația Trump și subliniază diviziunile profunde chiar și în rândurile Partidului Republican. Presiunea bipartizană, amplificată de cererea masivă de finanțare pentru război, ar putea forța Casa Albă să reevalueze strategia și să caute o soluție diplomatică mai rapidă. Pentru cetățenii americani, acest vot reflectă sentimentul public împotriva unui război costisitor și nepopular, având implicații directe asupra economiei, prin prețul carburanților, și asupra securității regionale, prin riscul escaladării conflictului.

Adoptarea rezoluției și cererea de finanțare de aproape 88 de miliarde de dolari creează un context tensionat pentru negocierile viitoare dintre SUA și Iran, care au la dispoziție 60 de zile pentru a ajunge la un acord nuclear mai amplu. Succesul sau eșecul acestor negocieri va depinde în mare măsură de capacitatea administrației Trump de a gestiona presiunea internă și de a menține o abordare coerentă. De asemenea, votul prefigurează o campanie electorală dificilă pentru republicani la alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie, unde gestionarea războiului va fi, probabil, un subiect central.

Rămâne de văzut dacă președintele Trump va reuși să-și impună voința în fața opoziției crescânde din Congres și să găsească o cale de ieșire din acest conflict prelungit, așa cum a promis pe Truth Social.