Peste 160.000 de semnături depuse pentru schimbări legislative
Peste 300.000 de angajați din sistemul de învățământ preuniversitar, universitar și cercetare, reprezentanți de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, au protestat joi, 25 iunie 2026, la Palatul Parlamentului. Acțiunea a culminat cu depunerea a peste 160.000 de semnături în sprijinul unei inițiative legislative care vizează modificarea și completarea Legilor Educației nr. 198/2023 și nr. 199/2023. Liderii sindicali susțin că demersul legislativ urmărește eliminarea „prevederilor anti-educație distructive” impuse prin Legea nr. 141/2025, așa cum a declarat un reprezentant sindical, citat de News.ro, subliniind că „proiectul de lege vine să corecteze derapajele legislative din ultimii ani și să asigure un act educațional de calitate”.
Principalele revendicări ale sindicaliștilor se axează pe reducerea numărului de elevi din clase și grupe, revenirea la vechile reguli privind plata cu ora și norma didactică, precum și introducerea unor stimulente pentru cadrele didactice. Mai exact, inițiativa propune un număr maxim de 22 de elevi în clasele primare și cel mult 26 în gimnaziu și liceu. Această măsură ar contracara aglomerarea claselor, o problemă semnalată constant de profesori și părinți, care afectează calitatea procesului educațional. De asemenea, se dorește revenirea la formula de calcul a plății cu ora utilizată înainte de Legea nr. 141/2025 și la norma didactică anterioară, iar profesorii cu gradul didactic I și peste 25 de ani vechime ar urma să beneficieze de o reducere a normei cu două ore. Această prevedere ar recunoaște experiența și contribuția cadrelor didactice cu vechime, facilitând, de asemenea, o mai bună gestionare a orelor de pregătire și evaluare.
Pe lângă aceste aspecte, sindicaliștii propun acordarea, începând cu anul școlar 2026-2027, a unei prime de instalare neimpozabile, echivalentă cu trei salarii de bază, pentru profesorii care acceptă posturi în zone izolate sau defavorizate și se angajează să rămână acolo timp de cinci ani. Această măsură este vitală pentru a combate deficitul de personal didactic calificat în zonele rurale și defavorizate, unde atragerea profesorilor reprezintă o provocare constantă. De asemenea, se solicită organizarea separată a claselor a VIII-a, indiferent de numărul elevilor înscriși, o propunere care ar permite o pregătire mai eficientă pentru Evaluarea Națională. Situația actuală, în care clasele a VIII-a sunt adesea comasate, poate dilua atenția acordată fiecărui elev, aspect critic înaintea unui examen național major.
Inițiativa legislativă include și măsuri pentru studenții și elevii cu rezultate academice deosebite. Studenții înscriși la programe de licență didactică cu dublă specializare sau la masteratul didactic ar urma să primească burse la nivelul salariului net al unui profesor debutant. Această propunere ar putea stimula tinerii să aleagă o carieră didactică, adresând parțial problema atragerii de noi talente în sistem. În plus, elevii medaliați la olimpiadele internaționale ar urma să-și păstreze bursa de excelență pe întreaga durată a studiilor universitare de licență în România, cu condiția menținerii performanțelor academice. Această măsură ar recompensa excelența și ar încuraja performanța continuă în rândul tinerilor, contribuind la retenția talentelor în țară.
Spre deosebire de alte proteste sindicale care s-au concentrat exclusiv pe salarizare, această acțiune subliniază o preocupare profundă pentru calitatea actului educațional și condițiile de muncă ale profesorilor, reflectând o abordare mai amplă a problemelor din sistem. Contextul actual al Evaluării Naționale 2026, care se desfășoară în paralel cu aceste proteste, cu probele la Limba și literatura română (22 iunie) și Matematică (24 iunie) deja susținute, adaugă o urgență suplimentară solicitărilor. Primele rezultate sunt așteptate pe 1 iulie, iar cele finale pe 8 iulie, conform calendarului oficial. Această suprapunere accentuează presiunea asupra decidenților de a lua în considerare cererile sindicatelor. În Uniunea Europeană, multe țări, precum Finlanda sau Suedia, au implementat de multă vreme un număr redus de elevi în clase, considerând-o o precondiție pentru un învățământ de calitate, demonstrând că aceste măsuri nu sunt doar dezirabile, ci și implementabile cu succes.
Un aspect notabil al solicitărilor este și calculul corect al tarifelor pentru activitatea desfășurată în regim de plată cu ora, o problemă recurentă semnalată de cadrele didactice care suplinesc sau predau în regim de cumul. Această problemă, nerezolvată de mult timp, a generat frustrări considerabile în rândul profesorilor și a dus la o demotivare, afectând disponibilitatea acestora de a prelua ore suplimentare, esențiale în contextul deficitului de personal. Prin contrast, în sistemul educațional german, de exemplu, sistemele de plată pentru orele suplimentare sunt clar reglementate și adesea mult mai avantajoase, ceea ce contribuie la o mai bună acoperire a nevoilor de personal. Sindicatele fac un apel către parlamentari să discute și să adopte rapid inițiativa legislativă, astfel încât anul școlar 2026-2027 să înceapă în condiții optime pentru toți actorii implicați.
**De ce contează** Acest protest și inițiativa legislativă sunt cruciale pentru viitorul sistemului educațional românesc. Reducerea numărului de elevi în clase poate îmbunătăți semnificativ calitatea predării și învățării, permițând profesorilor să acorde mai multă atenție individuală. Stimulentele pentru profesori în zonele defavorizate ar putea aduce cadre didactice calificate acolo unde este cea mai mare nevoie, reducând disparitățile educaționale. Încurajarea studenților să aleagă o carieră didactică și recompensarea excelenței academice sunt esențiale pentru a asigura un corp profesoral competent și motivat pe termen lung, contribuind la creșterea standardului general al educației în România.
**Concluzie** Protestul și inițiativa legislativă a sindicatelor din învățământ reprezintă un semnal puternic pentru reforma sistemului educațional. Rămâne de văzut cum va reacționa Parlamentul la aceste solicitări, având în vedere urgența semnalată de sindicate pentru ca modificările să intre în vigoare înainte de noul an școlar 2026-2027. Impactul asupra bugetului și voința politică de a implementa aceste schimbări vor fi factori determinanți. Negocierile viitoare și dezbaterile parlamentare vor arăta dacă aceste propuneri, care vizează atât condițiile de muncă ale profesorilor, cât și calitatea educației pentru elevi, vor fi transpuse în acte normative concrete și eficiente.
O abordare echilibrată, care să țină cont de toate părțile implicate, este esențială pentru a asigura stabilitatea și progresul sistemului educațional românesc.