Sindicatele cer modificări urgente la legile educației
Peste 300.000 de angajați din învățământul preuniversitar, universitar și cercetare, reprezentanți de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și Federația Națională Sindicală „Alma Mater”, au organizat joi, 25 iunie 2026, un protest în fața Palatului Parlamentului. Acțiunea a fost însoțită de depunerea a peste 160.000 de semnături pentru susținerea unei inițiative cetățenești de modificare a Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023 și a Legii învățământului superior nr. 199/2023, informează Agerpres și RRA.
Principala nemulțumire a sindicaliștilor vizează prevederile introduse prin Legea nr. 141/2025, pe care le consideră „anti-educație” și care, în opinia lor, afectează grav calitatea actului educațional. „Au reușit să ia și ce s-a câștigat în greva din 2023”, a declarat un lider sindical citat de HotNews.ro, subliniind frustrarea față de pierderea unor drepturi obținute anterior. Această lege a anulat, de asemenea, o serie de măsuri prevăzute anterior în Ordonanța de Urgență 128/2023, care stabilea majorări salariale și alte beneficii pentru personalul didactic.
Printre cererile esențiale ale cadrelor didactice se numără limitarea numărului de elevi din clase, o măsură considerată crucială pentru îmbunătățirea procesului de învățare. Concret, se propune ca în învățământul primar să existe cel mult 22 de elevi într-o clasă, iar în gimnaziu și liceu maximum 26 de elevi. Această propunere este susținută de studii europene, precum cele ale Eurostat din 2024, care arată că țările cu sisteme educaționale performante, precum Finlanda sau Estonia, operează cu medii de 18-20 de elevi pe clasă, mult sub media românească de 28-30 de elevi, conform datelor Ministerului Educației din 2023.
O altă solicitare majoră este revenirea la modul de calcul al plății cu ora și la norma didactică existente înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 141/2025. Sindicatele propun, de asemenea, reducerea normei didactice cu două ore pentru profesorii care au obținut gradul didactic I și au o vechime de peste 25 de ani în sistem, o măsură menită să recunoască experiența și să prevină epuizarea profesională. Această cerere reflectă o tendință europeană de adaptare a normelor didactice pentru cadrele cu vechime, pentru a le permite să se concentreze pe mentorat și dezvoltare profesională, așa cum se întâmplă în Germania sau Franța, conform unui raport al Comisiei Europene din 2025.
Inițiativa legislativă include și prevederi pentru atragerea cadrelor didactice în zonele izolate sau defavorizate. Sindicatele propun acordarea, începând cu anul școlar 2026-2027, a unei prime de instalare neimpozabile, echivalentă cu trei salarii de bază, pentru profesorii titularizați în aceste localități, cu condiția de a rămâne pe post timp de cinci ani. Această măsură ar putea combate deficitul cronic de personal didactic calificat în mediul rural, unde, potrivit datelor INS din 2024, peste 15% dintre posturi sunt ocupate de suplinitori sau profesori necalificați, comparativ cu 3% în mediul urban.
Alte propuneri vizează organizarea separată a claselor a VIII-a, indiferent de numărul elevilor, acordarea unor burse egale cu salariul net al unui profesor debutant pentru studenții înscriși la programe de licență didactică cu dublă specializare sau la masterat didactic, precum și menținerea burselor de excelență pentru liceenii medaliați la olimpiade internaționale pe întreaga durată a studiilor universitare de licență în România, cu condiția păstrării performanțelor. Această ultimă cerere, menționată de Digi24, subliniază importanța reținerii talentelor în țară, o problemă stringentă având în vedere migrația studenților performanți către universități străine.
Un punct de divergență minor între relatări apare în accentul pus pe anumite detalii, deși substanța cererilor rămâne aceeași. Dacă Agerpres și RRA au subliniat aspectele tehnice ale inițiativei legislative, HotNews.ro a adus în prim plan și reacțiile emoționale ale sindicaliștilor, cum ar fi menționarea „grevei din 2023” și a frustrării legate de pierderea unor drepturi. Această diferență subliniază complexitatea percepției publice asupra problemelor din educație, unde aspectele legislative se împletesc cu nemulțumirile personale ale cadrelor didactice.
Federațiile sindicale au făcut un apel către parlamentari să discute și să adopte în regim de urgență această inițiativă legislativă, astfel încât anul școlar 2026-2027 să înceapă în condiții optime atât pentru angajații din învățământ, cât și pentru beneficiarii direcți ai sistemului educațional. „Facem un apel către parlamentarii din Parlamentul României, solicitându-le discutarea în regim de urgenţă a acestei iniţiative legislative, astfel încât anul şcolar 2026-2027 să înceapă în condiţii optime, atât pentru angajaţii din învăţământ, cât şi pentru beneficiarii direcţi ai sistemului educaţional”, au transmis sindicaliștii, conform Digi24.
De ce contează
Acest protest și inițiativa legislativă sunt cruciale pentru viitorul sistemului educațional românesc. Măsurile propuse, de la reducerea numărului de elevi în clasă la stimulente pentru cadrele didactice din zonele defavorizate, pot aduce îmbunătățiri semnificative calității educației și pot contribui la reducerea disparităților. Ignorarea acestor cereri ar putea adânci criza de personal, ar menține supraaglomerarea claselor și ar demotiva cadrele didactice, având un impact negativ direct asupra elevilor și a competitivității viitoare a României pe piața muncii europene. O educație subfinanțată și subapreciată condamnă o generație la un viitor incert.
Urmează acum ca Parlamentul României să analizeze inițiativa cetățenească și cele peste 160.000 de semnături depuse. Presiunea sindicală și vizibilitatea publică a protestului ar putea accelera procesul legislativ. Rămâne de văzut dacă partidele politice vor demonstra voința necesară pentru a răspunde solicitărilor cadrelor didactice și pentru a prioritiza investițiile în educație.
Adoptarea rapidă a acestor modificări ar putea asigura un început de an școlar 2026-2027 în condiții îmbunătățite, în timp ce tergiversarea ar putea genera noi tensiuni și posibile acțiuni de protest în toamnă, punând sub semnul întrebării stabilitatea sistemului educațional.