Salarii de până la 15.000 lei net nu mai atrag angajați
Litoralul românesc se confruntă, în sezonul estival 2026, cu o criză acută de forță de muncă, în ciuda ofertelor salariale extrem de atractive, care pot ajunge până la 15.000 de lei net pe lună pentru bucătari. Această situație, raportată de Observator News, pune sub o presiune enormă industria ospitalității de la Marea Neagră, forțând angajatorii să caute soluții disperate, inclusiv apelând la muncitori străini.
Potrivit datelor culese de Observator și Observator News, salariile pentru bucătari pe litoral pornesc de la 7.000 de lei net pentru începători și pot ajunge la 12.000-15.000 de lei net pentru cei experimentați sau șefii de linie. În locațiile de lux din stațiuni precum Mamaia sau Vama Veche, aceste sume pot fi chiar depășite. Chiar și cameristele beneficiază de salarii lunare cuprinse între 4.500 și 5.000 de lei net, sume considerate peste media națională pentru această calificare, la care se adaugă facilități precum cazarea și masa gratuite pe durata sezonului pentru personalul venit din alte zone ale țării. Cu toate acestea, posturile rămân neocupate, generând un deficit semnificativ de personal.
Principalul motiv al acestei crize este caracterul sezonier al muncii, limitată la doar 2-3 luni pe an, ceea ce descurajează mulți profesioniști să se mute temporar pe litoral. Un alt factor crucial este cererea extrem de mare și numărul tot mai redus de bucătari calificați disponibili pe piața muncii. Ritmul de lucru este alert și solicitant, iar responsabilitatea este mare, creând un mediu de muncă intens. Un manager a declarat pentru Observator News că „Ritmul este infernal în iulie și august. Oamenii vin, văd volumul uriaș de muncă și volumul de clienți, iar a doua zi ne trezim cu demisia pe masă.” Acest fenomen duce la epuizarea personalului rămas, care este adesea chemat să lucreze în zilele libere pentru a acoperi golurile.
Deficitul de personal nu este un fenomen nou în România, dar a atins cote alarmante în sectorul ospitalității, în special pe litoral. Conform datelor Eurostat din 2023, România se confruntă cu un deficit de forță de muncă în mai multe sectoare, iar turismul și HoReCa sunt printre cele mai afectate. Comparativ cu alte țări europene, unde salariile în turism sunt adesea corelate cu un contract de muncă pe termen lung, oferind stabilitate, în România predomină munca sezonieră, ceea ce reduce atractivitatea sectorului. Această situație contrastează cu anii 2000-2010, când forța de muncă internă era suficientă, iar migrația sezonieră era mai puțin problematică.
În ciuda eforturilor de a atrage personal prin pachete salariale competitive și beneficii suplimentare, precum cazarea și masa, angajatorii se văd nevoiți să recurgă la soluții alternative. Muncitorii străini reprezintă o salvare pentru mulți hotelieri și proprietari de restaurante, completând golurile lăsate de lipsa forței de muncă autohtone. Această tendință este în creștere, conform Asociației Naționale a Hotelierilor din România (ANHR), care a semnalat în 2024 o dependență tot mai mare de personalul non-UE pentru a susține operațiunile din timpul sezonului estival.
Criticii acestei situații subliniază că, pe lângă salariile mari, angajatorii ar trebui să investească mai mult în condițiile de muncă, în programe de formare profesională continuă și în crearea unor perspective de carieră pe termen lung. Lipsa stabilității și presiunea constantă contribuie la rotația rapidă a personalului. Pe de altă parte, angajatorii susțin că marjele de profit din turismul românesc sunt limitate de costurile operaționale ridicate și de concurența acerbă, ceea ce face dificilă oferirea unor contracte pe termen nedeterminat pentru toate posturile sezoniere.
De ce contează
Această criză de personal are implicații profunde pentru economia locală și pentru calitatea serviciilor turistice. Fără personal suficient, operatorii HoReCa nu pot funcționa la capacitate maximă, pierzând venituri și afectând experiența turiștilor. Pe termen lung, lipsa unei forțe de muncă stabile și calificate ar putea diminua competitivitatea litoralului românesc pe piața turistică internațională și ar putea descuraja investițiile în domeniu, având un impact negativ asupra comunităților locale dependente de turism.
Pe termen scurt, hotelierii și proprietarii de restaurante vor continua să se bazeze pe soluții de urgență, cum ar fi muncitorii străini și programul prelungit pentru angajații existenți. Pe termen mediu și lung, este esențială o strategie națională care să vizeze îmbunătățirea condițiilor de muncă în sectorul HoReCa, dezvoltarea programelor de formare profesională și promovarea stabilității locurilor de muncă.
Discuțiile cu sindicatele și asociațiile patronale sunt cruciale pentru a găsi un echilibru între cerințele angajaților și sustenabilitatea afacerilor, evitând situațiile în care salarii substanțiale nu sunt suficiente pentru a atrage și reține forța de muncă necesară.