Scriitorul român, implicat într-o controversă foto
Scriitorul român Mircea Cărtărescu s-a numărat printre personalitățile literare internaționale invitate la Vatican de către Papa Leon al XIV-lea, cu ocazia centenarului Libreria Editrice Vaticana (LEV). Evenimentul, desfășurat miercuri, 24 iunie 2026, în Sala adiacentă Aulei Paul al VI-lea, a fost marcat de un mesaj puternic al Suveranului Pontif, care a subliniat nevoia de autenticitate în fața provocărilor inteligenței artificiale, criticată anterior de acesta în discursuri publice.
Potrivit site-ului oficial al Vaticanului, Papa Leon al XIV-lea a numit scrierea „un act de adevăr”, reiterând apelul Sfântului Paul al VI-lea către artiști: „Avem nevoie de voi. Avem nevoie de imaginația voastră, de creativitatea voastră narativă și de gândirea voastră vioaie. Am nevoie de acestea pentru a crea spații de libertate și autenticitate, în care grația divină poate îndeplini promisiunea de consolare și pace. Vă mulțumesc pentru că semănați reconciliere și prietenie”. Această declarație vine în contextul unei preocupări crescânde a Vaticanului față de impactul tehnologiei asupra societății și a valorilor umane, o temă abordată constant de Suveranul Pontif în ultimii ani. Spre exemplu, într-o enciclică din 2025, Papa a avertizat asupra riscurilor de dezinformare și de pierdere a contactului cu realitatea autentică, generate de proliferarea conținutului AI.
Mircea Cărtărescu a descris întâlnirea ca fiind un „moment unic, pe care n-aș fi crezut să-l trăiesc vreodată”, exprimându-și recunoștința pentru această „uimitoare ocazie, dintre cele pe care le ai doar o dată în viață”. Printre scriitorii prezenți, Cărtărescu i-a remarcat pe Jon Fosse, Marylinne Robinson, Eric Emmanuel Schmitt, Jonathan Safran Foer și Julia Navarro. După audiența privată și un schimb de cuvinte cu Papa Leon al XIV-lea, scriitorii au beneficiat de un tur exclusiv al Catedralei, golită de turiști, o experiență rară, așa cum a subliniat autorul român.
Întâlnirea însă a fost umbrită de o scurtă controversă legată de o fotografie. Mircea Cărtărescu a publicat inițial pe rețelele sociale o imagine în care apărea strângând mâna Papei, o fotografie care s-a dovedit ulterior a fi editată cu inteligență artificială, eliminând alte persoane din fundal. Fotojurnalistul Octav Ganea a fost cel care a semnalat public modificarea, atrăgând atenția asupra imperfecțiunilor, cum ar fi „o bucată din partea din spate a capului [Papei] decupată prost”.
Contactat de Digi24, Mircea Cărtărescu a explicat că a primit imaginea în acea formă și că nu a fost conștient de editarea ei, afirmând: „Eu am primit-o de la cineva în felul ăsta. Am să o schimb imediat cu cea oficială, care încă nu apăruse când am pus-o eu”. Ulterior, scriitorul a înlocuit fotografia editată cu cea originală. Acest incident subliniază, așa cum a remarcat Ganea, o problemă mai amplă a societății contemporane, în care „nu mai distingem modificarea de imagine de realitate”, o preocupare ce rezonează cu mesajul Papei despre autenticitate.
Suveranul Pontif a accentuat că „Adevărul nu este un teritoriu de apărat, ci un bun de împărtășit” (Magnifica humanitas, 25), adăugând că „nu suntem niciodată stăpânii adevărului; dimpotrivă, el este cel care ne „cucerește””. El a încurajat scriitorii să „trezească atracția pentru adevăr, pentru că voi înșivă sunteți atrași de el”. Aceste cuvinte capătă o semnificație aparte într-o eră digitală marcată de știri false și conținut generat algoritmic, unde distincția dintre realitate și ficțiune devine tot mai neclară. Mesajul Papei se aliniază cu eforturile UNESCO din 2024 de a stabili linii directoare etice pentru utilizarea AI în creația artistică, pentru a proteja originalitatea și drepturile de autor.
Scrierea, în viziunea Papei Leon al XIV-lea, dezvăluie „viitorul pe care îl visăm”: „Scrierea, așa cum o practicați voi, este un act de adevăr, de dezvăluire. Scrierea spune cine suntem, în ce credem și ce sperăm, lumea spre care tindem, viitorul pe care îl visăm. În această tensiune către adevăr simțim cum adevărul este discret, cum ni se oferă în dialogul interior cu Dumnezeu și în dialogul deschis și respectuos cu aproapele”. Această perspectivă subliniază rolul esențial al literaturii în reflecția asupra condiției umane și în căutarea sensului.
De ce contează
Întâlnirea de la Vatican și mesajul Papei Leon al XIV-lea subliniază importanța crucială a autenticității și a adevărului în societatea contemporană, într-un context marcat de avansul rapid al inteligenței artificiale. Pentru publicul român, prezența lui Mircea Cărtărescu alături de elita literară mondială la un astfel de eveniment reconfirmă recunoașterea internațională a valorii culturii române. Mai mult, incidentul cu fotografia editată digital servește drept un avertisment concret despre dificultatea de a distinge realitatea de ficțiune în era digitală, făcând apel la o mai mare prudență și discernământ în consumul de informații și imagini.
Această audiență papală pentru scriitori, organizată cu ocazia centenarului Libreria Editrice Vaticana, indică o preocupare crescândă a Bisericii Catolice pentru dialogul cu lumea artei și a culturii, în special în fața noilor provocări etice și sociale aduse de progresul tehnologic. Este de așteptat ca Vaticanul să continue să se pronunțe pe marginea impactului etic al inteligenței artificiale, posibil prin documente oficiale sau enciclice viitoare, care să ofere o busolă morală pentru utilizarea responsabilă a tehnologiei.
Pe de altă parte, scriitorii, inclusiv Mircea Cărtărescu, vor fi probabil încurajați să exploreze aceste teme în operele lor, contribuind la o reflecție profundă asupra viitorului relației dintre om, tehnologie și adevăr.