Îngrijorări privind noul sistem UE de control
Aeroporturile din Roma, Fiumicino și Ciampino, amenință cu suspendarea implementării noului sistem european de control al pașapoartelor (Entry/Exit System – EES) în plin sezon estival, din cauza îngrijorărilor legate de posibilele întârzieri și de impactul asupra fluxului de pasageri. Această decizie potențială a fost anunțată de Aeroporti di Roma (ADR), operatorul celor două aeroporturi, și vine pe fondul temerilor că sistemul, programat să devină operațional în toamna anului 2026, nu este încă pregătit pentru un debut fără probleme, așa cum a relatat Digi24.
"Suntem îngrijorați de faptul că sistemul nu va fi gata la timp și că va crea blocaje semnificative la punctele de frontieră, afectând milioane de călători", a declarat un purtător de cuvânt al ADR, subliniind presiunea imensă care va fi pusă pe infrastructura aeroportuară. Această declarație reflectă o poziție comună a operatorilor de aeroporturi europene, care au semnalat în repetate rânduri lipsa de pregătire a statelor membre pentru a gestiona tranziția la EES, un sistem digitalizat menit să înregistreze intrările și ieșirile cetățenilor non-UE din spațiul Schengen.
Sistemul EES, dezvoltat de Agenția UE eu-LISA, este conceput pentru a înlocui ștampilarea manuală a pașapoartelor, permițând o monitorizare mai eficientă a perioadei de ședere și detectarea depășirilor acesteia. Acesta va colecta date biometrice (amprente digitale și imagini faciale) și alfanumerice de la toți cetățenii din țări terțe care traversează frontierele externe ale spațiului Schengen, inclusiv de la cetățenii britanici după Brexit. Implementarea este prevăzută pentru octombrie 2026, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Europene.
Potrivit HotNews.ro, îngrijorările aeroporturilor romane nu sunt izolate. Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA) și Consiliul Internațional al Aeroporturilor (ACI Europe) au avertizat de asemenea că întârzierile în implementarea infrastructurii necesare la nivel național ar putea duce la haos. Aceste organizații estimează că timpii de procesare la frontieră ar putea crește cu 30-50% dacă nu se iau măsuri adecvate, în special la aeroporturile cu trafic intens, cum ar fi Fiumicino, care a gestionat peste 40 de milioane de pasageri în 2023.
În România, Aeroportul Internațional Henri Coandă București (Otopeni) se pregătește, de asemenea, pentru implementarea EES. Autoritățile române au alocat fonduri pentru modernizarea echipamentelor de control la frontieră și pentru instruirea personalului, însă ritmul este lent. Comparativ cu alte state membre, precum Franța sau Germania, care au început testele pilot încă din 2024, România se află într-un stadiu incipient, ceea ce ar putea genera provocări similare cu cele anticipate la Roma. De exemplu, în 2025, Ministerul Afacerilor Interne a raportat că doar 40% din punctele de frontieră terestre și aeriene aveau infrastructura software și hardware completă pentru EES.
Un studiu realizat de Frontex în 2023 a indicat că, fără o pregătire adecvată, EES ar putea duce la cozi de până la trei ore în orele de vârf la unele dintre cele mai aglomerate aeroporturi europene. Aceasta ar putea afecta semnificativ industria turismului, care contribuie cu aproximativ 10% la PIB-ul Uniunii Europene, potrivit Eurostat (date din 2024). Deși scopul EES este de a spori securitatea și eficiența, beneficiile sale ar putea fi anulate de problemele operaționale inițiale.
Problema principală, așa cum reiese și din materialul Observator News, este lipsa de armonizare și de viteză în adaptarea sistemelor naționale la cerințele EES. Fiecare stat membru este responsabil pentru achiziționarea și instalarea echipamentelor necesare, cum ar fi chioșcurile de înregistrare automată și porțile electronice. Există temeri că nu toate statele vor fi pregătite la timp, creând un mozaic de niveluri de pregătire care ar putea perturba fluiditatea călătoriilor în spațiul Schengen. De exemplu, în timp ce Belgia a investit masiv în terminale biometrice încă din 2023, unele țări din sud-estul Europei întâmpină dificultăți bugetare și logistice.
Dincolo de aspectele tehnice, există și o componentă umană crucială. Polițiștii de frontieră trebuie instruiți pentru a utiliza noile sisteme și pentru a gestiona potențialele probleme tehnice sau de comunicare cu pasagerii. O instruire insuficientă ar putea duce la erori în înregistrarea datelor și la întârzieri suplimentare. De asemenea, campaniile de informare pentru publicul larg, în special pentru cetățenii non-UE, sunt esențiale pentru a evita confuzia și frustrarea la sosirea la frontieră. În 2026, se preconizează că peste 200 de milioane de călători non-UE vor tranzita frontierele Schengen, conform estimărilor Comisiei Europene.
Decizia aeroporturilor romane de a amenința cu suspendarea EES este un semnal de alarmă serios pentru Comisia Europeană și statele membre. Ea subliniază necesitatea unei coordonări mai bune și a unor eforturi accelerate pentru a asigura o tranziție lină. Fără o pregătire adecvată, riscul de blocaje majore în transportul aerian, mai ales în perioadele de vârf, este real și ar putea afecta negativ economia europeană și reputația spațiului Schengen ca zonă de liberă circulație.
De ce contează
Această situație este crucială deoarece pune în lumină vulnerabilitățile infrastructurii europene de frontieră în fața digitalizării. Eșecul implementării EES ar putea duce la întârzieri masive pentru milioane de călători non-UE, afectând turismul și schimburile comerciale. În plus, ar putea submina încrederea publicului în capacitatea UE de a gestiona proiecte de anvergură și de a asigura securitatea frontierelor, având un impact direct asupra experienței de călătorie și a eficienței economice a statelor membre.
În concluzie, presiunea crește asupra Comisiei Europene și a statelor membre de a rezolva problemele rămase înaintea lansării EES în octombrie 2026. Amenințarea aeroporturilor din Roma de a suspenda sistemul evidențiază necesitatea unor investiții urgente în infrastructură, instruire a personalului și campanii de informare publică. Rămâne de văzut dacă autoritățile europene și naționale vor reuși să accelereze pregătirile pentru a evita un potențial haos în aeroporturi și la punctele de frontieră. Întrebarea fundamentală este dacă un sistem menit să crească eficiența și securitatea va deveni, în fazele sale inițiale, o sursă de întârzieri și frustrare pentru călători.
Succesul EES depinde acum de o coordonare exemplară și de o alocare eficientă a resurselor în lunile rămase până la termenul limită.