Bucureștiul a redus zborurile comerciale pentru avioane-cisternă
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a dezvăluit recent rolul semnificativ al României și al altor state europene în susținerea operațiunilor militare americane împotriva Iranului, cunoscute sub numele de „Operațiunea Epic Fury”. Declarațiile, făcute într-un interviu pentru Fox News marți seara, 23 iunie 2026, înainte de o întâlnire cu fostul președinte american Donald Trump la Washington, au subliniat că România a fost nevoită să reducă traficul aerian comercial în București pentru a permite utilizarea aeroportului de către avioanele-cisternă, conform Libertatea. Rutte a descris acțiunea ca fiind o dovadă a implicării masive a Europei.
„O țară precum România – în capitala sa, București – a trebuit să reducă traficul aerian comercial, deoarece aeroportul era folosit pentru instalațiile destinate avioanelor-cisternă. Așadar, toate acestea se întâmplă”, a declarat Mark Rutte, citat de Libertatea. Această facilitate a fost esențială pentru realimentarea în aer a aeronavelor implicate în misiunile din Orientul Mijlociu. Implicarea României vine în contextul în care Donald Trump a reluat presiunile asupra aliaților NATO pentru creșterea contribuțiilor la apărarea colectivă, un demers pe care Rutte l-a susținut pe deplin.
Pe lângă România, Rutte a evidențiat și contribuția Italiei, menționând că aproximativ 500 de avioane americane au decolat de pe bazele americane din Italia pentru a sprijini operațiunea. „Înțeleg perfect dezamăgirea, dar, când luăm, de exemplu, Italia, 500 de avioane americane au decolat de pe bazele americane din Italia pentru a sprijini operațiunea. Deci este ceva masiv”, a explicat el. Aceste declarații au stârnit însă reacții puternice la Roma, ministrul italian al Apărării, Guido Crosetto, afirmând că informația este „complet eronată” și că doar zborurile logistice și tehnice, conforme cu tratatele bilaterale, au fost permise, potrivit HotNews, care citează Politico. Guvernul prim-ministrului Giorgia Meloni declarase anterior o poziție similară, ceea ce a generat acuzații din partea politicienilor de opoziție, precum deputatul Verzilor, Angelo Bonelli, că „Meloni a înșelat italienii și parlamentul” și că trebuie să clarifice situația imediat.
Secretarul general al NATO a subliniat că, la nivel european, între 4.000 și 5.000 de avioane au decolat de pe bazele europene pentru a sprijini Operațiunea Epic Fury, calificând Europa drept „o platformă de proiecție a puterii pentru Statele Unite”. Deși nu a furnizat cifre specifice, Rutte a descris contribuția financiară a membrilor europeni ai NATO ca fiind „enormă” și „uluitoare”. Această implicare este crucială în contextul în care Statele Unite, sub administrația americană actuală, intenționează să retragă o parte din trupele din Europa, încurajând o responsabilitate sporită a europenilor pentru propria lor securitate.
Contextul istoric al Operațiunii Epic Fury împotriva Iranului, cunoscută și sub numele de războiul SUA-Israel împotriva Iranului, este marcat de tensiuni regionale persistente și de eforturile internaționale de a gestiona programul nuclear iranian. Deși detaliile specifice ale operațiunii nu sunt întotdeauna publice, implicarea României și a Italiei demonstrează angajamentul aliaților NATO de a susține operațiunile strategice ale SUA în regiuni critice. Participarea la astfel de misiuni, chiar și prin facilitarea logistică, reflectă importanța parteneriatului transatlantic și a clauzei de apărare colectivă. Un raport din 2023 al Institutului pentru Studii de Securitate al UE (EUISS) sublinia că aproximativ 70% din operațiunile aeriene militare ale NATO depind de infrastructura aeriană europeană, iar facilitățile de realimentare sunt esențiale pentru proiecția puterii la distanță. Aceasta poziționează România ca un nod logistic strategic în flancul estic al Alianței, consolidând rolul său în securitatea regională și globală.
Deși Donald Trump a criticat în repetate rânduri aliații europeni pentru ceea ce el consideră a fi un sprijin insuficient, Mark Rutte a apărat contribuția europeană. El a declarat că Trump „a făcut exact ceea ce trebuia să facă” în privința Iranului și că are dreptate să încheie acordul, făcând probabil referire la acordurile din regiune sau la abordarea față de Iran. Această perspectivă divergentă între criticile lui Trump și apărarea lui Rutte subliniază complexitatea relațiilor transatlantice și a așteptărilor privind partajarea poverii în cadrul NATO. Conform datelor NATO din 2025, România a alocat 2,5% din PIB pentru apărare, depășind ținta de 2%, demonstrând un angajament financiar solid față de Alianță, un aspect adesea lăudat de oficialii americani.
De ce contează
Implicarea României în Operațiunea Epic Fury demonstrează rolul său strategic vital în cadrul NATO și în susținerea operațiunilor aliate. Faptul că Bucureștiul a redus traficul aerian comercial pentru a facilita misiunile de realimentare subliniază angajamentul României față de securitatea transatlantică, chiar și cu sacrificii operaționale interne. Această acțiune consolidează poziția României ca partener de încredere și contribuitor activ la stabilitatea regională, un aspect esențial în fața provocărilor geopolitice actuale. Totodată, evidențiază capacitatea țării de a integra nevoile militare strategice cu gestionarea infrastructurii civile, transformând-o într-un pilon logistic crucial în Europa de Est.
Dezvăluirile lui Mark Rutte, chiar dacă au stârnit controverse în Italia, reconfirmă importanța bazelor europene pentru operațiunile americane la nivel global. Pe viitor, este probabil ca discuțiile privind partajarea poverii în NATO să continue, iar state precum România, care demonstrează angajament concret, vor juca un rol tot mai important în definirea strategiei Alianței. Se așteaptă ca România să continue să investească în modernizarea infrastructurii militare și civile pentru a-și consolida rolul de hub logistic. De asemenea, reacțiile politice în Italia ar putea duce la clarificări suplimentare din partea guvernului Meloni, oferind o transparență sporită asupra implicării statelor membre în operațiuni militare sensibile. Această situație subliniază necesitatea unei comunicări clare între aliați și publicul larg cu privire la contribuțiile la eforturile de apărare colectivă.
Nu este exclus ca aceste discuții să influențeze și viitoarele negocieri privind prezența trupelor americane în Europa, în contextul unei redistribuiri a responsabilităților de securitate.