Recurs respins, tensiuni UE-naționale pe justiție
Plenul Curții Supreme a Greciei a respins, miercuri, 24 iunie 2026, recursul formulat de Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef european, o decizie care marchează o înfrângere semnificativă pentru Parchetul European (EPPO) în disputa privind durata mandatelor procurorilor săi naționali. Decizia a fost luată cu o majoritate covârșitoare de 72 de voturi pentru respingere și 10 împotrivă, așa cum au raportat în unanimitate Digi24 și Mediafax, citând CNN Grecia. Această hotărâre menține prelungirea mandatelor pentru doar doi ani, în loc de cinci, pentru trei procurori din divizia elenă a EPPO: Popi Papandreou, Charikleia Thanou și Dionysis Mouzakis.
Controversa a izbucnit după ce Consiliul Judiciar Suprem al Curții Supreme a Greciei a decis să reînnoiască mandatul celor trei procurori pentru o perioadă de doi ani. EPPO, condus de Kovesi, a insistat însă pentru o prelungire de cinci ani, argumentând că aceasta este durata stabilită pentru toți procurorii europeni de către colegiul de la Luxemburg și că statele membre nu ar trebui să poată decide unilateral asupra acestor termene, ceea ce ar periclita unitatea Parchetului European. Potrivit HotNews, care citează Sky.gr, Kovesi a fost reprezentată în absența sa de constituționalistul Spyros Vlachopoulos, care a subliniat aceste argumente în fața instanței.
Motivul respingerii recursului a fost de natură procedurală, bazat pe legislația greacă privind statutul funcționarilor judiciari. Aceasta prevede că doar funcționarii înșiși pot face apel la Plenul Curții Supreme și numai cu condiția să fi primit cel puțin două voturi (minoritare) în Consiliul Judiciar Suprem. În cazul de față, decizia Consiliului de a prelungi mandatele cu doi ani fusese unanimă, ceea ce a făcut ca recursul Laurei Kovesi, în numele EPPO, să fie considerat inadmisibil, așa cum precizează Digi24 și HotNews. Această interpretare strictă a legii naționale a prevalat în fața argumentelor privind autonomia și unitatea Parchetului European.
Pe lângă aspectele procedurale, avocatul Spyros Vlachopoulos a subliniat necesitatea ca Plenul Curții Supreme să adreseze o întrebare preliminară Curții Europene de Justiție (CJUE). Scopul ar fi clarificarea definitivă a competenței de reînnoire a mandatelor procurorilor europeni, având în vedere că instituția Parchetului European este relativ nouă. Această opinie a fost susținută de minoritatea Plenului, atât în privința dreptului de apel al Laurei Kovesi, cât și în ceea ce privește competența de reînnoire, conform Mediafax. O astfel de întrebare preliminară ar fi putut oferi o interpretare unitară a dreptului european în raport cu cel național, aspect crucial pentru funcționarea eficientă a EPPO.
Contextul acestei decizii este unul de tensiune crescândă între instituțiile europene și legislațiile naționale, în special în domenii sensibile precum justiția. EPPO, operațional din 2021, are rolul de a investiga și urmări penal infracțiunile care aduc atingere bugetului Uniunii Europene, cum ar fi frauda transfrontalieră în materie de TVA, spălarea de bani și corupția. Unitatea și independența sa sunt considerate esențiale pentru eficacitatea luptei împotriva criminalității financiare la nivel european. O decizie națională care contravine percepției EPPO despre durata mandatelor poate crea un precedent problematic și poate submina capacitatea sa de a-și îndeplini misiunea.
În paralel cu această dispută, Consiliul Judiciar Suprem din Grecia urmează să decidă asupra numirii a trei procurori suplimentari în echipa greacă a Parchetului European. Această solicitare a venit din partea Laurei Kovesi, datorită volumului mare de muncă și a necesității consolidării echipei, conform Digi24. Numărul candidaților este de aproximativ 20, printre cei mai populari fiind menționați Dimitris Zimianitis, care a lucrat și la EPPO în Luxemburg, și Olympia Kleitsaki. Această extindere a echipei subliniază presiunea operațională la care este supusă divizia greacă a EPPO, chiar și în contextul disputelor juridice.
**De ce contează** Această decizie a Curții Supreme a Greciei este importantă deoarece subliniază o tensiune fundamentală între suveranitatea legislativă națională și necesitatea unei abordări unitare la nivel european în domeniul justiției. Respingerea recursului Laurei Kovesi, deși pe motive procedurale, poate fi percepută ca o slăbire a autorității Parchetului European și poate încuraja alte state membre să adopte decizii similare, fragmentând astfel eforturile anti-fraudă la nivel UE. Pe termen lung, acest precedent ar putea afecta capacitatea EPPO de a recruta și menține procurori cu experiența necesară, subminând independența și eficacitatea sa în lupta împotriva criminalității financiare care afectează bugetul Uniunii.
Această înfrângere juridică în Grecia ridică semne de întrebare serioase despre modul în care statele membre percep și aplică regulile privind Parchetul European. Rămâne de văzut dacă această decizie va determina o intervenție la nivelul CJUE, așa cum a sugerat avocatul Vlachopoulos, sau dacă va duce la o revizuire a cadrului legal european pentru a clarifica mai bine competențele în materie de mandate. Este esențial ca mecanismele de cooperare judiciară europeană să funcționeze fără ambiguități pentru a asigura o protecție eficientă a intereselor financiare ale UE.
Deciziile viitoare privind numirile de procurori suplimentari în Grecia ar putea oferi indicii despre direcția în care se îndreaptă relația dintre EPPO și sistemul judiciar elen.