Conflict juridic pe mandatele procurorilor
Miercuri, 24 iunie 2026, Laura Codruța Kovesi, procurorul european, a fost așteptată la Curtea Supremă din Grecia, unde urma să se discute recursul său împotriva deciziei Consiliului Judiciar Suprem (CSJ) de a reînnoi mandatele a trei procurori europeni delegați greci pentru o perioadă de doar doi ani, în loc de cinci. Kovesi a solicitat anularea acestei decizii, iar presa din Grecia a anunțat că dezbaterea va fi una intensă, având în vedere climatul tensionat din cadrul instanței. „Bătălia… bătăliilor este așteptată”, au afirmat jurnaliștii, subliniind că Kovesi este singura persoană care își poate susține apelul.
Potrivit surselor citate de Digi24, Curtea Supremă se confruntă cu o situație complicată, în care opiniile judecătorilor sunt împărțite. Deși există speculații că apelul lui Kovesi ar putea fi respins ca inadmisibil, judecătorii supremi ar putea să susțină că recursul ei ar trebui să fie admisibil, argumentând că este esențial să se adreseze Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru a clarifica aplicabilitatea legislației europene în acest caz.
Conform articolului 17 din Regulamentul (UE) 2017/1939, care reglementează funcționarea Parchetului European, procurorii europeni delegați ar trebui să fie numiți pentru un mandat de cinci ani. Cu toate acestea, Consiliul Judiciar Suprem a decis unilateral reînnoirea mandatelor pentru doi ani, ceea ce a fost criticat de Kovesi și susținut de unii judecători ca o „gafă juridică”. Aceasta ar putea avea implicații serioase pentru funcționarea Parchetului European, având în vedere că o decizie favorabilă lui Kovesi ar putea conduce la reînnoirea mandatelor celor trei procurori greci.
Dezbaterea din Curtea Supremă a fost anticipată ca fiind una furtunoasă, în contextul în care climatul din cadrul instanței a fost descris ca fiind turbulent. În Parlament, doar 11 din 27 de candidați la președinția Curții Supreme s-au prezentat, ceea ce sugerează un disconfort față de gestionarea transparenței în procesele de selecție a judecătorilor. Surse judiciare au indicat că judecătorii ar putea împărtăși o tendință de a susține recursul lui Kovesi, ceea ce ar putea schimba direcția cazului.
Cu toate acestea, Plenul Curții Supreme a decis, pe 24 iunie, să respingă apelul lui Kovesi ca inadmisibil, cu o majoritate covârșitoare de 72 de voturi la 10. Această decizie a fost justificată prin faptul că legislația greacă permite doar funcționarilor judiciari să facă apel la Plenul Curții Supreme, iar în acest caz, decizia CSJ a fost unanimă. Kovesi nu a participat la sesiunea plenară, iar opiniile sale au fost susținute de constituționalistul Sp. Vlachopoulos, care a subliniat importanța supremației dreptului Uniunii Europene.
În urma acestei decizii, Consiliul Judiciar Suprem va decide asupra numărului de procurori suplimentari necesari echipei grecești a Parchetului European, având în vedere volumul de muncă. Presa din Grecia a raportat că numărul candidaților este de aproximativ 20, iar Dimitris Zimianitis și Olympia Kleitsaki sunt printre cei mai populari.
Această situație este deosebit de importantă pentru guvernul Mitsotakis, care se confruntă cu anchete legate de gestionarea fondurilor europene, inclusiv scandalul OPEKEPE, care a captat atenția publicului. De asemenea, Grecia urmează să preia președinția Consiliului Uniunii Europene în a doua jumătate a anului 2027, ceea ce adaugă o presiune suplimentară asupra deciziilor luate de instanțele grecești.
Sprijinul pentru Kovesi a fost reiterat și de comisarul pentru statul de drept, Michael McGrath, care a afirmat că „Comisia sprijină pe deplin Parchetul European și este dispusă să colaboreze cu autoritățile naționale pentru a-și reafirma sprijinul ferm pentru EPPO și activitățile sale”. Această susținere din partea Comisiei Europene subliniază importanța continuării eforturilor de consolidare a statului de drept în Europa.
În concluzie, decizia Curții Supreme din Grecia de a respinge recursul lui Kovesi ridică întrebări cu privire la viitorul Parchetului European și la modul în care statele membre vor respecta legislația europeană. De asemenea, se conturează o direcție incertă pentru Kovesi, care a demonstrat voința de a epuiza toate căile legale disponibile, având în vedere că finalitatea ar putea duce cazul la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru clarificări suplimentare.
Presiunea asupra guvernului grecesc și asupra sistemului judiciar va continua să crească, iar observatorii internaționali vor urmări cu atenție evoluțiile viitoare.