UDMR vizează dialog și stabilitate regională
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a abordat recent, într-o intervenție la RFI, atât complexitatea formării unui nou guvern în România, cât și perspectivele relațiilor bilaterale cu Ungaria, în contextul schimbărilor politice de la Budapesta. Liderul UDMR a subliniat necesitatea dialogului constructiv și a compromisului politic intern, avertizând că România se confruntă cu o situație fiscală dificilă, care impune o soluție de guvernare rapidă. În paralel, a reiterat angajamentul UDMR pentru o relație corectă și bazată pe respect cu noul executiv ungar, condus de Peter Magyar, indiferent de dinamica politică.
Kelemen Hunor a apreciat decizia președintelui Nicușor Dan de a acorda partidelor timp pentru a negocia o formulă de guvernare, considerând-o o abordare corectă în contextul eșecurilor anterioare ale unor mandate de formare a cabinetului, cum au fost cele ale lui Eugen Tomac și Adrian Veștea. „Fără partide politice n-ai cum să faci majorități, n-ai cum să guvernezi. Și atunci a plasat responsabilitatea spre partidele politice. Din perspectiva președintelui, ținând cont de atribuțiile președintelui, da, are dreptate”, a declarat Kelemen Hunor, subliniind rolul fundamental al partidelor în procesul democratic.
Cu toate acestea, liderul UDMR a sugerat că ar putea fi necesară, la un moment dat, o „mediere forțată” pentru a debloca impasul politic. Comparând situația, într-o manieră metaforică, cu procedura alegerii Papei la Vatican, Kelemen Hunor a explicat că, deși proporțiile sunt diferite, esența este că partidele, odată ce au cerut votul cetățenilor și au intrat în Parlament, au obligația de a găsi soluții de guvernare. „Ai cerut votul cetățenilor. Ai intrat acolo, în Parlamentul României, să faci ceva bun pentru cetățeni. Sigur, nu discutăm ideologic cine ce soluție are din punct de vedere al valorilor ideologice, dar totuși trebuie să găsești o soluție dacă ai cerut votul cetățenilor”, a argumentat el.
Kelemen Hunor a insistat pe ideea că discuțiile și căutarea compromisului sunt inevitabile în politică. „Nu e o chestie de disponibilitate sau disponibilitate mai puțină în politică, trebuie să discuți. E bine să fii ferm, e bine să ții de principiile tale și asta ne lipsește de foarte multe ori, dar de discutat trebuie să discuți. Trebuie să cauți un compromis, trebuie să cauți o soluție, fiindcă nu se poate altfel”, a adăugat președintele UDMR. El a avertizat că România se află într-o situație „extrem de dificilă” din punct de vedere al finanțării deficitului bugetar, cu „costuri enorm de mari” pentru finanțare. Această presiune economică impune găsirea unei „soluții temporare” până în 2028, cu scopul de a asigura un buget pentru anul 2027.
În ceea ce privește deficitul de încredere dintre partide, Kelemen Hunor a recunoscut că aceasta este „cea mai mare problemă în România” în prezent. Cu toate acestea, a reiterat că o reconciliere și o colaborare sunt esențiale, deoarece „nu putem închide țara”. „Nu putem să spunem, domnule, nu am reușit, hai, punem lacăt pe țară și așteptăm până când crește o altă pădure prin România, de unde mai scoatem niște pitici. Nu trebuie să fim prieteni, nu trebuie să ne iubim în coaliție, trebuie să lucrăm în interesul societății, până la un anumit moment, după care începe competiția politică”, a concluzionat liderul UDMR, subliniind pragmatismul necesar în guvernare.
Pe plan extern, Kelemen Hunor a declarat că va relua dialogul cu noul premier al Ungariei, Peter Magyar, după instalarea Executivului de la Budapesta. Deși a avut o discuție anterioară cu Magyar, cei doi nu au mai interacționat de atunci. „Probabil că la un moment dat vom avea discuții în timpul verii sau toamnă. A fost acea discuție corectă, zic eu, cu niște chestiuni care trebuiau spuse, dar eu după aceea nu am mai vorbit cu el, nu ne-am întâlnit”, a detaliat Kelemen Hunor. Obiectivul declarat al UDMR rămâne dezvoltarea unei relații instituționale bazate pe dialog și respect reciproc între cele două state. „Intenția noastră este să avem o relație corectă cu Guvernul Ungariei. Și o relație corectă să existe între România și Ungaria (…) Bazată pe respect și pe colaborare, pe încredere”, a afirmat liderul UDMR.
Consolidarea relațiilor româno-ungare este justificată, în opinia sa, de interese comune și de poziția geografică a celor două state. Kelemen Hunor a accentuat că legăturile trebuie întărite în domenii precum politica, economia și energia, indiferent de schimbările politice. „Mai ales în zona politică, economică, energetică, fiindcă, vrând – nevrând, România și Ungaria rămân state vecine. Indiferent ce se întâmplă în lume, geografia nu are cum să se schimbe. Și interdependențele sunt extrem de vizibile, comerțul funcționează, trebuie să funcționeze colaborarea economică la fel”, a subliniat el. Această viziune este susținută de datele Eurostat din 2024, care indică o creștere constantă a schimburilor comerciale bilaterale, depășind 10 miliarde de euro anual.
În viziunea președintelui UDMR, țările din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, Ungaria, Slovacia, Cehia, Polonia și statele baltice, ar avea mult mai multe șanse să își promoveze interesele în cadrul Uniunii Europene dacă ar acționa împreună. „Țările mici, dacă cooperează, au capacitatea mult mai bună și șansa mult mai mare de a obține rezultate pentru popoarele, pentru națiunile lor. În această regiune, de la Marea Baltică până la Marea Neagră, ar trebui construită, nu spun o confederație, că nu putem să mergem până la a spune așa ceva, dar o cooperare și o colaborare permanentă, da, în interiorul Uniunii Europene”, a conchis Kelemen Hunor. Această abordare regională ar putea amplifica influența acestor state în deciziile comunitare, similar modelului Grupului de la Visegrad, dar extins, pentru o mai bună reprezentare a intereselor specifice est-europene, care adesea diferă de cele ale statelor vestice, așa cum a arătat analiza Institutului Român pentru Studii Europene (IRSE) din 2023 privind coeziunea regională.
De ce contează
Declarațiile lui Kelemen Hunor sunt relevante pentru că subliniază presiunea dublă sub care se află România: necesitatea stringentă de a forma un guvern stabil pentru a gestiona provocările economice interne, în special deficitul bugetar, și importanța menținerii unor relații pragmatice și constructive cu vecinii regionali, în special Ungaria. Stabilitatea politică internă este crucială pentru credibilitatea economică și atragerea investițiilor, în timp ce cooperarea regională poate amplifica vocea României în Uniunea Europeană și poate genera beneficii economice prin proiecte comune, de la infrastructură la energie. Într-un context geopolitic volatil, o Românie stabilă și cu relații externe solide este esențială pentru securitatea și prosperitatea cetățenilor săi.
În concluzie, România se află la o răscruce de drumuri, necesitând decizii rapide și responsabile atât pe plan intern, cât și extern. Impasul politic actual, cauzat de lipsa de încredere și de dificultatea de a forma o majoritate, trebuie depășit prin dialog și compromis, așa cum a subliniat Kelemen Hunor, pentru a evita agravarea situației economice. Pe de altă parte, menținerea unei relații corecte cu Ungaria, indiferent de schimbările de la Budapesta, este vitală pentru stabilitatea regională și pentru promovarea intereselor comune în cadrul UE.
Următoarele săptămâni vor fi decisive pentru a vedea dacă apelurile la pragmatism și colaborare vor fi ascultate de clasa politică românească și dacă se va reuși construirea unei guvernanțe eficiente și a unui parteneriat regional solid.