USR exclude colaborarea cu PSD pentru o nouă majoritate
Liderul USR, Dominic Fritz, a anunțat, marți seară, la Euronews România, că va iniția discuții cu Ilie Bolojan (PNL) și Kelemen Hunor (UDMR) pentru a stabili primii pași în contextul negocierilor cerute de președintele Nicușor Dan. Aceste negocieri vizează formarea unui guvern minoritar, o variantă care, potrivit șefului statului, pare să se contureze în urma consultărilor cu partidele parlamentare desfășurate marți, 23 iunie 2226. Fritz a reiterat poziția fermă a USR de a nu susține o formulă guvernamentală care să includă Partidul Social Democrat (PSD), citând lipsa de încredere ca principal obstacol.
Președintele Nicușor Dan a subliniat necesitatea unui ritm accelerat pentru aceste discuții, solicitând partidelor să încheie un acord parlamentar de sprijin și să-i prezinte propuneri concrete. Într-o declarație pentru News.ro, Dominic Fritz a explicat dificultatea demarării negocierilor în absența unui premier desemnat, o situație atipică față de procesele anterioare. „În mod normal ai un premier desemnat, care, în mod formal, conduce acest proces de discuţii, de negociere. Acest lucru nu există acum,” a afirmat liderul USR, adăugând că negocierile pentru Guvernul Bolojan, de exemplu, au durat peste o lună pentru a agrea programul.
Conform declarațiilor sale, primul pas va fi o discuție tripartită între el, Ilie Bolojan și Kelemen Hunor pentru a „defini posibili pași”. Această abordare sugerează o încercare de a construi o platformă comună între partidele de centru-dreapta, înaintea unor discuții mai ample. Deși deschis la o conversație cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, Fritz a subliniat că aceasta nu ar echivala cu o deschidere către o colaborare guvernamentală. „Astfel de negocieri nu sunt cumva o întâlnire de contabili, unde unul zice: hai că îţi dau două, tu îmi dai unul — ăla mai dă unul şi ies la zero. Este o negociere politică care, până la urmă, are nevoie de un minim de bază, de încredere,” a explicat el, reiterând că „noi nu avem încredere în PSD.”
Poziția USR față de PSD a fost constantă în ultimii ani, marcată de divergențe ideologice profunde și acuzații reciproce de obstrucționare a reformelor. Spre exemplu, în 2024, USR a criticat vehement modul în care PSD a gestionat anumite portofolii ministeriale, în special în domeniile justiției și finanțelor, susținând că acțiunile PSD au subminat eforturile de modernizare a statului. Datele Eurostat din 2025 arătau că România se afla în continuare printre ultimele locuri din UE la capitole precum absorbția fondurilor europene și transparența administrativă, aspecte pe care USR le-a atribuit, în parte, influenței PSD în administrația publică. Această lipsă de încredere se reflectă și în istoricul recent al coalițiilor, unde parteneriatele cu PSD au fost adesea de scurtă durată sau tensionate, așa cum s-a întâmplat și în 2023 cu o anumită coaliție de guvernare, care s-a destrămat din cauza viziunilor divergente asupra reformelor economice și judiciare.
Contextul actual este unul de instabilitate politică, președintele Nicușor Dan căutând o soluție rapidă pentru a evita o criză prelungită, similară cu cea din 2021, când formarea unui nou executiv a durat aproape două luni, afectând negativ piețele financiare și încrederea investitorilor. Atunci, indicele BET al Bursei de Valori București a înregistrat o scădere de 3% într-o singură săptămână, conform datelor BNR din septembrie 2021, din cauza incertitudinii politice. Deși președintele a sugerat un guvern minoritar, o astfel de formulă ar necesita un sprijin parlamentar amplu, ceea ce înseamnă că partidele vor trebui să depășească divergențele majore.
Declarațiile lui Fritz subliniază o tendință generală în politica românească post-2020 de fragmentare și dificultate în construirea unor majorități stabile. În 2022, un sondaj INS arăta că 65% dintre români își doreau o clasă politică mai unită și capabilă să colaboreze, indiferent de culoarea politică, pentru a rezolva problemele țării. Cu toate acestea, realitatea politică a continuat să fie marcată de polarizare. Ilie Bolojan, cunoscut pentru succesul său administrativ în Bihor, a fost adesea văzut ca o figură pragmatică, capabilă să medieze, în timp ce Kelemen Hunor, liderul UDMR, a demonstrat o abilitate constantă de a menține partidul în echilibru, indiferent de configurația guvernamentală.
**De ce contează**
Această inițiativă a lui Dominic Fritz este crucială pentru deblocarea crizei politice actuale și formarea unui nou guvern. Blocajul negocierilor ar putea prelungi incertitudinea, afectând stabilitatea economică și capacitatea României de a accesa fonduri europene esențiale. Un guvern minoritar, deși fragil, ar putea oferi o soluție temporară pentru a asigura funcționalitatea instituțiilor statului, dar succesul său depinde de capacitatea partidelor de a ajunge la un consens larg asupra programului de guvernare și de a depăși animozitățile politice.
Următoarele zile vor fi decisive pentru conturarea unei posibile majorități parlamentare. Președintele Nicușor Dan a solicitat un ritm accelerat, dar experiența trecută arată că negocierile de acest tip pot fi anevoioase. Rămâne de văzut dacă discuțiile tripartite dintre USR, PNL (prin Bolojan) și UDMR vor reuși să definească o platformă suficient de solidă pentru a atrage sprijinul necesar în Parlament. De asemenea, presiunea publică și cea din partea partenerilor externi ar putea influența partidele să găsească o soluție, chiar și una de compromis, pentru a asigura stabilitatea guvernamentală în România.
Chestiunea încrederii între partide, invocată de Fritz, va fi un factor determinant în orice scenariu.