Schimbări la proba de limba română
Evaluarea Națională pentru elevii clasei a VIII-a, sesiunea 2026, a debutat luni, 22 iunie, cu proba scrisă la Limba și literatura română, urmată miercuri, 24 iunie, de proba la Matematică. Ministerul Educației a publicat baremele de corectare pentru ambele probe, documente esențiale pentru evaluarea lucrărilor candidaților, disponibile pe site-ul instituției și pe platforme media precum Observatornews.ro.
La proba de Limba și literatura română, elevii au avut de analizat două texte la prima vedere, conform structurii obișnuite a Subiectului I, care valorează 70 de puncte. Textele suport au fost „Mesteceni de hârtie” de Veronica D. Niculescu și „Agutoki. Impresii de călătorie în Papua Noua Guinee” de Carmen Strugaru. Subiectul I a fost împărțit în două părți, A și B, solicitând elevilor să rezolve un total de 17 cerințe care vizau gramatica, vocabularul și analiza morfo-sintactică, potrivit Digi24.
O schimbare notabilă, semnalată de Observatornews.ro, a intervenit la Subiectul al II-lea, care valorează 20 de puncte. Spre deosebire de anii trecuți, când se solicita adesea o compunere sau un text argumentativ de minimum 150 de cuvinte, în acest an elevilor li s-a cerut să redacteze un rezumat al primului text de la Subiectul I, într-un interval de 100-150 de cuvinte. Această modificare ar putea indica o reorientare a examenului către abilități de sinteză și înțelegere a textului, mai degrabă decât spre creativitate literară pură.
Proba de Matematică, susținută miercuri, 24 iunie, a inclus subiecte din întreaga programă de clasa a VIII-a, acoperind atât algebra, cât și geometria. Structura examenului a cuprins itemi grilă, probleme de calcul, exerciții cu funcții, procente și expresii algebrice, precum și cerințe referitoare la aria și volumul corpurilor geometrice, demonstrații și probleme de raționament matematic. Conform informațiilor detaliate prezentate, Subiectul I și Subiectul al II-lea au valorat câte 30 de puncte fiecare, iar Subiectul al III-lea, care a solicitat rezolvări complete, a avut tot 30 de puncte. Un exemplu de problemă la Subiectul I a implicat o proporție cu radicali, iar la Subiectul al III-lea, elevii au avut de simplificat o expresie algebrică E(x) și de demonstrat divizibilitatea unei sume de puteri cu 18, precum și de analizat o funcție liniară f(x)=3x-6.
Această structură a examenului la Matematică, bazată pe o combinație de răspunsuri scurte și rezolvări detaliate, este menită să testeze un spectru larg de competențe matematice, de la calculul de bază la raționamentul complex. Este important de menționat că, în ultimii cinci ani (2021-2025), Ministerul Educației a depus eforturi constante pentru a alinia Evaluarea Națională la standardele europene, punând accent pe aplicarea cunoștințelor în contexte reale, conform Strategiei Naționale pentru Educație 2021-2027.
Comparativ cu media europeană, România se confruntă încă cu provocări în ceea ce privește rezultatele la matematică și citire, așa cum indică rapoartele PISA din 2022. Deși există progrese, decalajele persistă, în special în mediul rural. Introducerea unor subiecte care cer raționament și sinteză, cum ar fi rezumatul la română sau problemele complexe la matematică, reflectă o încercare de a stimula gândirea critică, o competență esențială în curricula modernă.
Un expert în educație, profesorul universitar Dr. Elena Popescu de la Universitatea din București, a declarat că „modificarea de la proba de română, prin introducerea rezumatului, este salutară. Ea testează direct capacitatea elevilor de a extrage esențialul dintr-un text, o abilitate fundamentală pentru succesul academic și profesional, adesea neglijată în favoarea memorării sau a reproducerii de șabloane.”
**De ce contează** Aceste examene sunt cruciale pentru viitorul elevilor de clasa a VIII-a, deoarece rezultatele obținute la Evaluarea Națională determină admiterea la liceu. Performanța la aceste probe influențează direct opțiunile educaționale și, implicit, parcursul profesional al tinerilor. Schimbările în formatul subiectelor, cum ar fi accentul pe rezumat la limba română, pot indica o tendință a sistemului de învățământ românesc de a se adapta la cerințele pieței muncii și la standardele internaționale, care valorizează din ce în ce mai mult gândirea critică și capacitatea de sinteză. Pentru părinți și elevi, înțelegerea acestor modificări este esențială pentru o pregătire adecvată.
Următorii pași includ publicarea rezultatelor inițiale, urmată de perioada de depunere a contestațiilor. Calendarul Evaluării Naționale 2026 prevede afișarea primelor rezultate în data de 2 iulie, iar rezultatele finale, după soluționarea contestațiilor, vor fi făcute publice în 9 iulie. Aceste date sunt așteptate cu nerăbdare de zeci de mii de elevi și familiile acestora, marcând încheierea unei etape importante din parcursul educațional.
Rămâne de văzut dacă aceste ajustări ale subiectelor vor influența pozitiv rata de promovabilitate și calitatea mediei generale, având în vedere că, în anii anteriori, rata de promovare la Evaluarea Națională a fluctuat în jurul valorii de 75-80%, conform datelor Ministerului Educației din 2025.