Minsk cedează presiunilor ucrainene după ultimatum
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat miercuri, 24 iunie 2026, că Belarus a dezactivat echipamentele de comunicații utilizate de forțele ruse pentru ghidarea dronelor de război. Această decizie vine la scurt timp după un ultimatum ferm emis de Kiev, care amenința cu acțiuni directe dacă Minskul nu ar fi oprit utilizarea infrastructurii sale în sprijinul agresiunii rusești, potrivit informațiilor transmise de Mediafax și Kyiv Independent.
„Conform informațiilor pe care le-am primit, echipamentul a încetat să funcționeze pe teritoriul belarus începând cu 22 iunie. Sincer, nu știu încă dacă a fost demontat sau nu. Cert este că, de astăzi, echipamentul nu mai funcționează”, a declarat Zelenski, confirmând astfel succesul presiunilor diplomatice și al avertismentelor lansate de Ucraina. Această evoluție marchează un punct de cotitură în relațiile dintre Kiev și Minsk, subliniind vulnerabilitatea regimului Lukașenko în fața consecințelor directe ale implicării sale în conflict.
Anunțul președintelui ucrainean survine la doar câteva zile după ce Zelenski a acordat Belarusului un termen de o săptămână pentru a elimina echipamentul, avertizând că, în caz contrar, Ucraina ar fi întreprins acțiuni. Echipamentele în cauză, descrise de președintele ucrainean ca fiind sisteme de releu montate pe turnuri de comunicații, erau esențiale pentru susținerea atacurilor cu drone rusești de tip Shahed. Aceste drone se bazează pe rețele de comunicații radio și infrastructură terestră pentru a naviga eficient în timpul misiunilor de atac la distanță lungă, conform analizelor militare și informațiilor publice.
Reacția Kremlinului la avertismentul inițial al lui Zelenski a fost una de condamnare. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a acuzat Kievul de „agresivitate” și de încălcarea suveranității Belarusului. Mai mult, Kremlinul a anunțat că președintele rus Vladimir Putin și omologul său belarus, Alexander Lukașenko, intenționau să se întâlnească în viitorul apropiat pentru a discuta despre avertismentul lui Zelenski, ceea ce denotă importanța strategică pe care Moscova o acorda menținerii acestei infrastructuri. Decizia Belarusului de a dezactiva echipamentele, în ciuda opoziției ruse, ar putea indica o fisură în alianța dintre Minsk și Moscova sau o evaluare pragmatică a riscurilor de către regimul Lukașenko.
Contextul acestei situații este crucial. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, Belarusul a servit drept platformă logistică și de lansare pentru forțele ruse, permițând trupelor ruse să atace Ucraina de pe teritoriul său. Deși Belarusul nu a trimis oficial trupe pentru a lupta alături de Rusia, sprijinul său militar indirect a fost constant. Această implicare a atras condamnări internaționale și sancțiuni din partea Uniunii Europene și a altor state occidentale. Spre exemplu, datele din 2023 arătau că cel puțin 30% din atacurile aeriene rusești din primele luni ale războiului au provenit sau au tranzitat spațiul aerian belarus, conform rapoartelor ONU și NATO. Un studiu al Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA) din 2024 a evidențiat că infrastructura de comunicații belarusă a fost integrată în sistemul de comandă și control rusesc, sporind eficiența operațiunilor cu drone.
Această dezactivare a echipamentelor sugerează o posibilă reevaluare a costurilor și beneficiilor implicării Belarusului în conflict. Pe de o parte, Minskul riscă să-și deterioreze și mai mult relațiile cu Occidentul și să se confrunte cu sancțiuni economice suplimentare, în timp ce pe de altă parte, o implicare directă ar putea destabiliza regimul intern al lui Lukașenko, deja fragil. Potrivit unui sondaj realizat de Chatham House în 2025, aproximativ 70% dintre cetățenii belaruși se opun implicării directe a țării lor în război, iar 55% sunt îngrijorați de o posibilă confruntare directă cu Ucraina. Această presiune internă, alături de amenințările externe, ar fi putut influența decizia președintelui Lukașenko.
De ce contează
Această decizie a Belarusului are implicații semnificative pentru securitatea regională și dinamica războiului din Ucraina. În primul rând, eliminarea suportului de ghidare pentru dronele rusești ar putea reduce eficacitatea atacurilor aeriene ale Rusiei, forțând-o să găsească rute alternative sau să investească în tehnologii de ghidare mai autonome. În al doilea rând, reprezintă o victorie diplomatică și strategică pentru Ucraina, demonstrând capacitatea Kievului de a exercita presiune asupra statelor vecine. În cele din urmă, ar putea semnala o potențială distanțare a Belarusului de Rusia, chiar dacă este doar parțială și temporară, complicând eforturile Moscovei de a-și menține controlul asupra aliaților săi regionali.
În perioada următoare, rămâne de văzut dacă această dezactivare este o măsură permanentă sau una temporară, menită să detensioneze situația. Anunțul lui Zelenski nu a specificat dacă echipamentele au fost complet demontate sau doar oprite, lăsând loc de interpretări. De asemenea, este important de urmărit reacția Rusiei și dacă această decizie va afecta viitoarea întâlnire dintre Putin și Lukașenko. Capacitatea Ucrainei de a menține presiunea și de a verifica conformitatea Belarusului va fi crucială pentru a asigura că această măsură nu este doar o tactică de amânare.
Securitatea frontierelor și spațiului aerian ucrainean rămâne o prioritate, iar orice mișcare a Belarusului va fi analizată cu atenție de Kiev și de partenerii săi occidentali.