Judecătoarea Raluca Moroșanu implicată într-o hotărâre de apel
O decizie recentă a Curții de Apel București, Secția I Penală, a generat discuții aprinse în spațiul public, transformând o condamnare inițială de 6 ani de închisoare cu executare într-o pedeapsă de 3 ani cu suspendare, într-un caz de agresiune sexuală asupra unui minor. Inculpatul, Nicușor Grameni, fost crainic al FC Dinamo, a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul București în decembrie 2024 pentru două acte materiale de agresiune sexuală, în formă continuată, săvârșite în toamna anului 2022 și primăvara anului 2023. Verdictul a fost pronunțat pe 18 iunie 2026 de un complet format din președintele Bogdan Alexandru Dari și judecătoarea Raluca Moroșanu, o figură publică cunoscută pentru luările sale de poziție critice la adresa sistemului judiciar.
Inițial, Judecătoria Sectorului 2, prin judecătorul Andrei Tutunaru, îl condamnase pe Grameni la 6 ani de închisoare cu executare pe 13 ianuarie 2026. Instanța de fond a subliniat gravitatea infracțiunii, caracterul continuat al acesteia și efectele profunde asupra minorului, dispunând totodată interzicerea unor drepturi elective pentru o perioadă de 5 ani și plata a 50.000 de lei daune morale către victimă. Acuzațiile penale au fost susținute de declarații ale diferitelor persoane, precum și de exploatarea unor conversații aflate pe suporturi optice, conform surselor citate. Nicușor Grameni a contestat însă această decizie, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel București în februarie 2026.
Completul de apel, deși a admis apelul inculpatului, nu a desființat starea de fapt și nu a considerat acuzațiile neîntemeiate. Dimpotrivă, Curtea de Apel București a reținut existența unor „probe directe” și „probe indirecte”, confirmând credibilitatea declarațiilor persoanei vătămate și faptul că actele au fost comise profitând de imposibilitatea minorului de a se apăra sau de a-și exprima voința. Paradoxal, deși instanța a confirmat gravitatea faptei, considerând că infracțiunea de agresiune sexuală are un „pericol social ridicat” și reprezintă o încălcare a libertății sexuale a minorului, a apreciat că pedeapsa de 6 ani cu executare era „excesivă”.
Astfel, completul a redus sancțiunea la minimul special, de 3 ani de închisoare, și a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe o durată de 4 ani, conform art. 91 și 92 alin. 1 și 2 C.pen. Decizia nr. 1088/2026 a menținut însă obligația lui Grameni de a plăti daunele morale de 50.000 de lei și i-a interzis în continuare o serie de drepturi elective. Argumentele invocate în favoarea inculpatului au inclus lipsa antecedentelor penale, existența unui loc de muncă stabil și a doi copii minori în întreținere. De asemenea, completul ar fi apreciat că actele s-ar fi rezumat la atingeri, fără comportament violent, și că inculpatul s-ar fi oprit la manifestarea dezacordului minorului.
Raluca Moroșanu, unul dintre judecătorii care au semnat această decizie, este o figură proeminentă în magistratura română, cu o carieră de peste 26 de ani. Ea a devenit cunoscută public la finalul anului 2025, după prezentarea unui documentar Recorder, când a ținut un discurs-manifest în Curtea de Apel București, solidarizându-se cu judecătorul Laurențiu Beșu și afirmând că magistrații sunt „terorizați cu acțiuni disciplinare”. De asemenea, Moroșanu este magistratul care a blocat, în 2025, percheziția informatică a DNA în dosarul „Coldea 2”, singurul refuz de acest tip întâmpinat de DNA la nivelul Secției I în acel an. Imaginea sa de magistrat care cere curățenie morală în justiție intră acum în coliziune cu această hotărâre, care a acordat clemență într-un dosar de agresiune sexuală asupra unui minor. Criticile nu vizează legalitatea deciziei, care este definitivă, ci mesajul public transmis de o asemenea individualizare a pedepsei.
În urma deciziei definitive, Nicușor Grameni nu va merge la închisoare, dar va fi supravegheat de Serviciul de Probațiune București. El are o serie de obligații, printre care prezentarea la datele stabilite, primirea vizitelor consilierului de probațiune, anunțarea schimbării locuinței sau a deplasărilor mai lungi de 5 zile, comunicarea schimbării locului de muncă și furnizarea de informații despre mijloacele sale de existență. Curtea l-a obligat, de asemenea, să urmeze un program de reintegrare socială și să presteze 100 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, la Administrația Domeniului Public Sector 2 sau la Institutul de Medicină Legală „Mina Minovici”. O altă interdicție impusă este cea de a comunica cu victima și de a exercita, timp de 5 ani, drepturi precum cel de a fi tutore sau curator. Nerespectarea acestor obligații poate duce la revocarea suspendării și la executarea pedepsei în regim de detenție.
De ce contează
Această decizie este crucială pentru percepția publică asupra justiției din România, în special în cazurile de agresiune sexuală asupra minorilor. Reducerea unei pedepse cu executare la una cu suspendare, chiar și cu menținerea daunelor morale și a unor interdicții, poate semnala o toleranță a sistemului față de astfel de infracțiuni, subminând încrederea victimelor și a societății în capacitatea justiției de a descuraja faptele grave. De asemenea, implicarea unei judecătoare cu un profil public puternic, asociată cu integritatea și lupta împotriva corupției, adaugă o nouă dimensiune controverselor, ridicând întrebări despre coerența mesajelor transmise de sistemul judiciar.
Această hotărâre definitivă pune în lumină complexitatea individualizării pedepselor și echilibrul delicat între aplicarea legii, circumstanțele personale ale inculpatului și impactul social al deciziilor judiciare. Rămâne de văzut cum va fi gestionată percepția publică și dacă această decizie va influența viitoarele dezbateri privind pedepsele pentru infracțiunile de agresiune sexuală asupra minorilor în România. Organizațiile pentru drepturile copilului și grupurile civice ar putea reacționa, solicitând clarificări sau chiar modificări legislative.
Este esențial ca sistemul judiciar să își reconfirme angajamentul ferm față de protejarea celor vulnerabili, iar modul în care va fi monitorizată respectarea condițiilor suspendării de către Nicușor Grameni va fi un test important al eficienței sistemului de probațiune din București.