Budapesta ridică obstacole procedurale, invocând preocupări naționaliste
Ungaria a amânat o procedură esențială pentru avansarea negocierilor de aderare a Republicii Moldova și Ucrainei la Uniunea Europeană, în ciuda acordului unanim obținut la 15 iunie pentru deschiderea primului grup de negocieri. Potrivit informațiilor obținute de Politico și confirmate de doi oficiali europeni, Budapesta s-a opus, marți, 23 iunie 2026, trimiterii unei scrisori comune către Consiliul European și Comisia Europeană. Acest document, care necesită aprobarea unanimă a celor 27 de state membre, stabilește poziția comună a capitalelor europene în privința procesului de aderare al celor două țări est-europene. Ungaria a fost singura țară care a manifestat opoziție, iar chestiunea va fi rediscutată săptămâna viitoare.
Această acțiune confirmă o linie rezervată a Ungariei față de aderarea Ucrainei, o atitudine care a caracterizat și mandatul fostului premier Viktor Orbán, care a blocat ani la rând demersurile Kievului. Chiar dacă actualul premier, Péter Magyar, s-a prezentat ca fiind pro-european, dar cu convingeri naționaliste similare cu cele ale predecesorului său, opoziția sa față de scrisoarea comună sugerează o continuitate a politicii externe maghiare. Cererile de aderare ale Ucrainei și Republicii Moldova sunt legate politic, ceea ce înseamnă că progresul uneia depinde de celălaltă, conform surselor citate de Politico.
Premierul Magyar a insistat anterior ca expresia „cât mai curând posibil”, referitoare la aderarea Kievului la UE, să fie eliminată din concluziile scrise ale unei reuniuni a liderilor europeni desfășurate săptămâna trecută la Bruxelles. La finalul acelei reuniuni, Magyar a explicat poziția Ungariei, afirmând că nu susține deschiderea rapidă a tuturor grupurilor de negociere pentru Ucraina. „Există în total șase grupuri și nu credem că deschiderea tuturor deodată este o idee bună. Pe de o parte, pentru că cerneala de pe primul nici măcar nu s-a uscat încă. Pe de altă parte, pentru că ar transmite un mesaj greșit țărilor din Balcanii de Vest, Serbia, Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord, care lucrează de ani de zile pentru aderarea la UE”, a declarat Magyar. Această abordare contrastează cu urgența percepută de majoritatea statelor membre UE, care doresc o integrare rapidă a Ucrainei și Republicii Moldova în contextul securitar regional.
Ungaria a condiționat anterior acordul său pentru începerea procesului de aderare al Ucrainei la UE de respectarea drepturilor comunităților maghiare din regiunea ucraineană Transcarpația. Această condiționare subliniază o preocupare constantă a Budapestei pentru minoritățile maghiare din țările vecine, un aspect des invocat de guvernele succesive din Ungaria. De exemplu, în 2017, Ungaria a blocat cooperarea NATO-Ucraina din cauza unei legi ucrainene privind educația care, în opinia Budapestei, limita drepturile lingvistice ale minorității maghiare. Deși ulterior s-au făcut progrese în dialogul bilateral pe această temă, tensiunile persistă, influențând direct parcursul european al Ucrainei.
Poziția Ungariei este considerată de mulți analiști ca fiind o tactică de negociere, menită să obțină concesii în alte dosare europene sau să își consolideze influența regională. Spre deosebire de alte state membre, care văd aderarea Ucrainei și Moldovei ca o ancoră de stabilitate și o extindere a zonei de influență democratică a UE, Ungaria pare să prioritizeze interesele naționale specifice. Un studiu Eurobarometru din 2024 arăta că, în timp ce media UE susținea aderarea Ucrainei cu peste 60%, sprijinul în Ungaria era semnificativ mai scăzut, în jur de 40%, reflectând o anumită reticență la nivel public și politic.
Retorica maghiară care invocă „mesajul greșit” trimis țărilor din Balcanii de Vest, precum Serbia sau Muntenegru, care au statut de țări candidate de peste un deceniu (Serbia din 2012, Muntenegru din 2010), subliniază o preocupare reală pentru echitatea procesului de extindere. Există o percepție în rândul unor state membre că Ucraina și Moldova beneficiază de o „pistă rapidă” datorită contextului geopolitic, în detrimentul altor candidați care au depus eforturi considerabile de reformă pe parcursul multor ani. Această divergență de percepție complică și mai mult consensul necesar pentru deciziile de extindere ale UE, care, conform Articolului 49 din Tratatul privind Uniunea Europeană, necesită aprobarea unanimă a statelor membre.
De ce contează
Blocajul Ungariei are implicații semnificative pentru Republica Moldova și Ucraina, amânând un pas crucial în drumul lor spre integrarea europeană. Această întârziere nu doar că afectează moralul public și reformele interne din cele două țări, dar subminează și credibilitatea procesului de extindere al UE, mai ales în contextul angajamentelor ferme făcute de Bruxelles. De asemenea, acțiunile Budapestei pot influența dinamica geopolitică regională, putând fi interpretate ca o slăbire a unității europene în fața provocărilor externe. Pentru cetățenii din Republica Moldova și Ucraina, fiecare amânare aduce incertitudine, în ciuda eforturilor susținute de aliniere la standardele europene.
Situația actuală ridică întrebări privind viitorul procesului de extindere și capacitatea UE de a menține o poziție unitară în fața intereselor naționale divergente. Următoarea discuție de săptămâna viitoare va fi crucială pentru a vedea dacă Ungaria își va menține opoziția sau dacă se va ajunge la un compromis. Este posibil ca negocierile să se intensifice la nivel diplomatic pentru a depăși acest impas, eventual prin oferirea de garanții suplimentare sau clarificări privind drepturile minorităților.
Rămâne de văzut și cum va influența această atitudine a Ungariei relațiile sale bilaterale cu Ucraina și Republica Moldova, precum și cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, în contextul în care solidaritatea europeană este esențială.