Budapesta tergiversează avansarea negocierilor cu Kievul și Chișinăul
Ungaria a amânat marți, 23 iunie 2026, o etapă procedurală esențială pentru avansarea cererilor de aderare la Uniunea Europeană din partea Ucrainei și Republicii Moldova. Această decizie vine la scurt timp după ce, pe 15 iunie, țările UE au aprobat în unanimitate deschiderea primului cluster oficial de negociere pentru ambele state, un moment de referință pe drumul lor către blocul comunitar. "Există șase clustere în total și nu considerăm că deschiderea lor simultană este o idee bună", a declarat prim-ministrul ungar Péter Magyar, subliniind reticența Budapestei față de un ritm accelerat al negocierilor.
Potrivit relatărilor POLITICO, citând doi diplomați UE, Ungaria a fost singura țară care s-a opus trimiterii unei scrisori către Consiliul European și Comisia Europeană. Această scrisoare, în numele celor 27 de state membre, ar fi trebuit să prezinte poziția comună a capitalelor UE privind avansarea negocierilor. Inițiativa necesită aprobarea unanimă, iar opoziția Ungariei a blocat procesul, urmând ca subiectul să fie discutat din nou săptămâna viitoare.
Această mișcare este în concordanță cu poziția rezervată a noului guvern ungar, condus de Péter Magyar, față de aderarea Ucrainei, o schimbare notabilă față de blocajele anterioare exercitate de fostul prim-ministru Viktor Orbán. Orbán se opunea ferm aderării Ucrainei la UE, iar cererile Kievului și Chișinăului sunt legate politic, ceea ce înseamnă că una nu poate avansa fără cealaltă. Deși Magyar nu s-a opus deschiderii primului cluster de negocieri, guvernul său a insistat, potrivit unui diplomat, să se elimine sintagma "cât mai curând posibil" referitoare la aderarea Ucrainei la UE din concluziile scrise ale unei reuniuni a liderilor UE de la Bruxelles de săptămâna trecută.
Viceprim-ministrul Ucrainei, Taras Kacika, a declarat pentru POLITICO la începutul acestei luni că Kievul își propune un calendar ambițios, vizând deschiderea tuturor celor șase clustere de negociere (grupuri de capitole oficiale) până la jumătatea lunii iulie 2026. Însă, decizia Ungariei pune acum în pericol realizarea acestui obiectiv. Poziția lui Magyar a fost reiterată la conferința de presă de la finalul reuniunii Consiliului European, unde a argumentat că deschiderea simultană a clusterelor ar transmite un "mesaj greșit" țărilor din Balcanii de Vest – Serbia, Albania, Muntenegru și Macedonia de Nord – care au depus eforturi considerabile timp de ani de zile pentru aderarea la UE.
Contextul istoric al extinderii UE arată că procesul de aderare este unul complex și adesea presărat cu obstacole politice. De exemplu, Croația a avut nevoie de aproape un deceniu de negocieri, începând din 2005 și finalizând în 2013. Blocajele din partea statelor membre individuale nu sunt un fenomen nou; România și Bulgaria, de exemplu, s-au confruntat cu rezistență din partea unor state membre privind aderarea la Spațiul Schengen, chiar și după îndeplinirea criteriilor tehnice. Conform datelor Eurostat din 2025, procesele de aderare pot dura în medie între 5 și 10 ani, de la obținerea statutului de candidat până la aderarea propriu-zisă, în funcție de complexitatea reformelor interne și de contextul geopolitic.
Un purtător de cuvânt al Reprezentanței Permanente a Ungariei la Bruxelles nu a răspuns solicitării de comentarii din partea POLITICO, lăsând loc speculațiilor privind motivațiile exacte ale Budapestei. Criticii susțin că Ungaria folosește procesul de aderare ca pârghie politică, fie pentru a obține concesii din partea Bruxelles-ului, fie pentru a-și afirma influența regională. Pe de altă parte, Ungaria a invocat preocupări legate de drepturile minorităților maghiare din Ucraina în trecut, deși aceste aspecte nu au fost explicit menționate în decizia recentă de blocaj.
Comisia Europeană, prin vocea comisarului pentru Extindere, Oliver Várhelyi, a subliniat în repetate rânduri importanța menținerii dinamicii procesului de aderare, în special pentru țările din vecinătatea estică și Balcanii de Vest, ca un instrument de stabilitate și reformă. Cu toate acestea, decizia Ungariei demonstrează că unanimitatea rămâne o provocare majoră și un punct vulnerabil în arhitectura decizională a UE, permițând unui singur stat membru să întârzie un proces strategic pentru întregul bloc.
De ce contează
Această întârziere ungară are implicații semnificative pentru Ucraina și Republica Moldova, care văd aderarea la UE ca o ancoră de stabilitate și prosperitate, crucială în contextul agresiunii rusești și a presiunilor geopolitice. Blocajul poate demotiva reformele interne și poate eroda încrederea cetățenilor în parcursul european. Pentru UE, incidentul subliniază dificultatea de a gestiona procesul de extindere într-un mod eficient și rapid, în special când interesele naționale diverg. De asemenea, transmite un semnal descurajator țărilor din Balcanii de Vest, care percep o concurență inechitabilă sau o lipsă de consecvență în angajamentul UE.
Următoarea săptămână va fi crucială pentru a vedea dacă Ungaria își va menține poziția sau dacă presiunile diplomatice din partea celorlalte state membre vor duce la deblocarea procesului. Diplomații UE speră să găsească o soluție pentru a depăși impasul, dar nu este clar ce concesii ar putea fi necesare pentru a obține acordul Budapestei. Perspectivele pe termen scurt pentru Ucraina și Moldova depind acum de capacitatea UE de a gestiona disensiunile interne și de a demonstra un angajament ferm față de politica sa de extindere, în ciuda obstacolelor.
Rămâne de văzut dacă va fi găsit un compromis care să permită Kievului și Chișinăului să continue drumul către integrarea europeană fără întârzieri semnificative.