Platforma eLicitații ANAF, succes inițial și planuri de eficientizare

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 6 minute

Pe scurt

Platforma eLicitații ANAF, lansată în martie 2026, a generat peste 20 de milioane de lei din vânzarea a 160 de bunuri, atrăgând 2,4 milioane de utilizatori unici. Secretarul general adjunct ANAF, Mironel Panțuroiu, a declarat că platforma a obținut prețuri cu 15% peste evaluări, un succes fără precedent, și a anunțat că peste 23.000 de bunuri ale CFR Marfă vor fi scoase la licitație. Compania Zitec, dezvoltatorul platformei, a confirmat funcționarea ireproșabilă în ciuda unor sesizări izolate.

EN

Brief

The ANAF e-Auctions platform, launched in March 2026, has generated over 20 million lei from the sale of 160 assets, attracting 2.4 million unique users. ANAF Deputy Secretary General Mironel Panțuroiu stated that the platform achieved prices 15% above valuations, an unprecedented success, and announced that over 23,000 CFR Marfă assets will be auctioned. Zitec, the platform's developer, confirmed flawless operation despite isolated complaints.

Platforma eLicitații ANAF, succes inițial și planuri de eficientizare
Sursa foto: mediafax.ro

Digitalizarea licitațiilor fiscale aduce venituri sporite statului

Platforma online de licitații a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), lansată la sfârșitul lunii martie 2026, a înregistrat un succes considerabil în primele două luni și jumătate de funcționare, conform declarațiilor lui Mironel Panțuroiu, secretar general adjunct al ANAF, într-un interviu acordat Mediafax. Acesta a subliniat că "după primele aproape două luni și jumătate avem 15% în plus față de rapoartele de evaluare", un rezultat fără precedent în valorificarea bunurilor sechestrate.

Potrivit datelor prezentate de ANAF, platforma a atras aproximativ 2,4 milioane de utilizatori unici și a generat peste 80 de milioane de vizualizări. Peste 5.500 de bunuri au fost încărcate, iar 160 dintre acestea au fost deja vândute, generând încasări de peste 20 de milioane de lei pentru trezoreria statului. Mironel Panțuroiu a descris aceste cifre ca fiind "fabuloase", menționând că sistemul a funcționat fără întreruperi de la lansare. Spre deosebire de metodele anterioare, care implicau anunțuri fizice la sediile debitorilor sau ale instituțiilor și necesitau deplasarea fizică a participanților, noua platformă oferă acces larg și transparent.

Un aspect notabil evidențiat de Panțuroiu este așa-numita "taxă a rușinii". Aproximativ 8 milioane de lei din totalul încasărilor provin de la contribuabili care și-au achitat datoriile imediat după ce bunurile lor au fost urcate pe platformă, evitând astfel vânzarea publică. Un exemplu concret este o societate din Ilfov care a plătit peste 1,3 milioane de lei pentru a-și recupera bunurile. Conform Codului de Procedură Fiscală, măsurile de executare silită sunt ridicate la două zile după recuperarea integrală a prejudiciului.

Cele mai căutate categorii de bunuri vândute pe platformă includ loturi de teren (intravilan și extravilan) și ceasuri de lux. De asemenea, sunt disponibile numeroase mașini, apartamente, case, aparatură tehnologică, electronică și medicală. Aceste bunuri provin din garanții oferite de societăți pentru eșalonări, care ulterior au intrat în faza de executare silită.

ANAF intenționează să încarce pe platformă peste 23.000 de bunuri aparținând CFR Marfă, o societate comercială deținută de Ministerul Transporturilor, care înregistrează o datorie de aproximativ 1,3 miliarde de lei către ANAF. Această acțiune subliniază abordarea ANAF de a nu face diferențe între contribuabili, indiferent de statutul lor, în procesul de recuperare a datoriilor. Panțuroiu a explicat că a mobilizat personalul din întreaga țară pentru identificarea și încărcarea acestor bunuri.

În ceea ce privește procesul de licitație, participanții trebuie să depună o garanție de 10% din prețul de evaluare. După încheierea licitației, există un termen de cinci zile pentru achitarea diferenței de preț. Codul de Procedură Fiscală permite și plata în rate, pe o perioadă de 12 sau 24 de luni, cu un avans de 10% și o diferență de 40%, urmată de rate pentru restul de 50%. Un caz menționat este cel al unui apartament al domnului Vanghelie, pentru care câștigătorul a optat pentru plata în rate a 400.000 de lei.

Există, de asemenea, planuri de eficientizare a platformei. ANAF dorește să reducă perioada de publicitate a bunurilor de la 30 la 15 zile, printr-o propunere de modificare a unui ordin de președinte. Această modificare, care ține de legislația secundară, va fi supusă transparenței decizionale. Durata licitațiilor variază în funcție de valoarea bunurilor: 5 zile pentru bunuri de până la 20.000 lei, 7 zile pentru cele de până la 50.000 lei și 10 zile pentru bunuri cu o valoare de peste 50.000 lei. Implementarea acestor termene scurtate este în circuitul de avizare internă și va necesita avizul conform al Ministerului Finanțelor.

În ciuda succesului, au existat și sesizări izolate privind presupuse disfuncționalități. Un utilizator a reclamat întreruperea platformei în timpul unei licitații pentru ceasuri de lux. Compania Zitec, dezvoltatorul platformei eLicitații ANAF pentru Ministerul Finanțelor și ANAF, a răspuns acestor acuzații. Conform analizelor tehnice detaliate ale jurnalelor de sistem efectuate de Zitec, "platforma a funcționat în condiții normale de securitate și stabilitate", iar "datele tehnice nu confirmă nicio imposibilitate de licitare". Mironel Panțuroiu a confirmat că monitorizează personal platforma și că nu au existat probleme tehnice, explicând că mecanismul de prelungire automată a licitațiilor în cazul ofertelor de ultim moment asigură transparența și oferă timp suplimentar participanților.

Unul dintre obiectivele ANAF nu este maximizarea veniturilor din valorificări, ci crearea unui mediu de afaceri sănătos. Panțuroiu a declarat: "Noi ne-am dori, sincer, să avem cât mai puțin de lucru pe partea de valorificare, pentru că dacă avem într-adevăr un mediu de business sănătos, n-ar trebui să ajungă decât foarte puțini în partea de executare silită." Cu toate acestea, el recunoaște că ANAF se confruntă cu un deficit de personal, în special în București, în zona de executare silită, unde potențialul de recuperare a bunurilor este cel mai mare. Adaptarea la planul de guvernare este esențială pentru rezolvarea acestei probleme.

Deși platforma a demonstrat un potențial semnificativ de creștere a veniturilor la bugetul de stat, Mironel Panțuroiu subliniază că o analiză completă a eficienței sale va putea fi realizată abia după un an de funcționare. Rezultatele inițiale, cum ar fi obținerea unei medii de 15% peste rapoartele de evaluare, demonstrează că digitalizarea procesului a îmbunătățit considerabil eficiența și transparența, depășind cu mult performanțele sistemului anterior.

De ce contează

Lansarea platformei eLicitații ANAF reprezintă un pas crucial în modernizarea administrației fiscale românești, transformând un proces anevoios și opac într-unul accesibil și transparent. Creșterea veniturilor la bugetul de stat, în special prin depășirea prețurilor de evaluare și prin efectul de "taxă a rușinii", demonstrează impactul pozitiv direct. Pentru cetățeni și companii, platforma oferă o oportunitate egală de a achiziționa bunuri la prețuri competitive, dar și un avertisment că datoriile fiscale vor fi recuperate mai eficient. Această digitalizare contribuie la o mai bună colectare a veniturilor, esențială pentru finanțarea serviciilor publice și reducerea evaziunii fiscale.

Concluzie: Platforma eLicitații ANAF, deși la început de drum, a demonstrat deja un impact pozitiv semnificativ, atât prin volumele de bunuri valorificate, cât și prin sumele încasate. Planurile de scurtare a termenelor de publicitate și licitație indică o dorință de optimizare continuă. Provocările legate de deficitul de personal și necesitatea unei adaptări la politicile guvernamentale rămân aspecte importante de gestionat.

Succesul pe termen lung al platformei depinde de capacitatea ANAF de a menține transparența, de a îmbunătăți continuu funcționalitățile și de a asigura o gestionare eficientă a resurselor umane, transformând-o într-un instrument esențial pentru sănătatea financiară a statului român.