Peste 100 de tone de deșeuri oprite la granița României

Peste 100 de tone de deșeuri, estimate la aproape 100.000 de kilograme, au fost oprite la intrarea în România în perioada 15-19 iunie 2026, în cadrul Operațiunii WiSE 2026, una dintre cele mai semnificative acțiuni ale Gărzii Naționale de Mediu din acest an. Operațiunea a vizat prevenirea transferurilor ilegale de deșeuri, iar un element central al succesului a fost utilizarea în premieră a sistemului ROBOSCAN ML64, un scanner mobil cu raze X pentru autovehicule de mare tonaj, achiziționat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Echipamentul a permis verificarea rapidă, neintruzivă, a camioanelor, semiremorcilor și containerelor, fără descărcarea mărfii”, au declarat reprezentanții Gărzii de Mediu într-un mesaj pe Facebook, subliniind capacitatea tehnologiei de a „vedea” în interiorul transporturilor.

Potrivit Gărzii de Mediu, în cele cinci zile de operațiune, au fost verificate peste 4.000 de camioane. Pe lângă cele aproape 100 de tone oprite direct la intrarea în țară, un total de peste 384 de tone de deșeuri au fost fie blocate complet, fie plasate sub control strict. Această măsură permite autorităților să monitorizeze traseul, destinația și modul de gestionare al transporturilor până la final, asigurându-se că nu se produc ilegalități. Categoriile de deșeuri vizate în cadrul operațiunii, considerate cu risc ridicat de neconformare, au inclus anvelope uzate, deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE), deșeuri din construcții și demolări, deșeuri textile și deșeuri declarate în mod necorespunzător ca bunuri personale sau produse second-hand.

Aceste acțiuni vin pe fondul unor acuzații repetate la adresa României, care, potrivit unui reportaj publicat de BalkanInsight și citat de Profit, a devenit o destinație preferată pentru deșeurile din alte țări europene. Costurile scăzute de depozitare, estimate la aproximativ 30 de euro pe tonă, coroborate cu o lipsă acută a infrastructurii de reciclare, au transformat țara într-un punct de atracție pentru gunoaiele provenite din state precum Italia, Germania, Austria sau Olanda. Acest fenomen este confirmat și de Alexandra Ghenea, vicepreședinte al ONG-ului Ecoteca, care explică faptul că „România se află la intersecția dintre costuri scăzute de depozitare, rate ridicate de depozitare și capacitate redusă de control, în timp ce Europa Occidentală reduce activ depozitarea în baza legislației UE”.

Problema deșeurilor ilegale în România nu este nouă. Datele Eurostat din 2023 arătau că România se număra printre statele membre UE cu cele mai scăzute rate de reciclare a deșeurilor municipale, cu mult sub media europeană de 48%. În 2022, rata de reciclare a României era de doar 14%, o cifră care subliniază dificultățile structurale în gestionarea deșeurilor. Adesea, transporturile sunt declarate la graniță ca fiind materiale reciclabile, însă o verificare mai atentă relevă că acestea conțin de fapt deșeuri amestecate, inclusiv plastic sau anvelope, care nu pot fi reciclate în condiții optime și ajung direct la depozitele de gunoi sau, mai grav, în natură.

Implementarea sistemului ROBOSCAN ML64, achiziționat prin PNRR, marchează un pas important în eforturile României de a combate traficul ilegal de deșeuri. PNRR-ul, un program de finanțare europeană destinat relansării economice și tranziției verzi, a alocat fonduri semnificative pentru modernizarea infrastructurii de control vamal și de mediu. Această investiție în tehnologie avansată este esențială, având în vedere că, până recent, verificările erau adesea superficiale din cauza lipsei echipamentelor necesare, permițând infractorilor să disimuleze deșeurile sub forma unor bunuri personale sau a unor produse second-hand, așa cum au semnalat și reprezentanții Gărzii de Mediu.

Însă, dincolo de eforturile de la graniță, există și o critică legată de eficacitatea controalelor interne și de capacitatea reală a României de a gestiona aceste deșeuri odată ce ele trec de punctul de frontieră. Organizațiile de mediu, precum Ecoteca, susțin că, fără o investiție masivă în infrastructura de reciclare și fără o aplicare mai strictă a legislației la nivel național, România va continua să fie o țintă pentru traficanții de deșeuri. De exemplu, în 2024, un raport al Curții de Conturi Europene evidenția că România înregistra deficiențe majore în implementarea directivelor UE privind deșeurile, în special în ceea ce privește colectarea separată și reciclarea. Această situație contrastează puternic cu țări precum Germania sau Austria, unde ratele de reciclare depășesc 60%.

Deși Operațiunea WiSE 2026 a demonstrat o creștere a capacității de detectare, problema fundamentală a lipsei de infrastructură rămâne. Fără unități de reciclare moderne și suficiente, deșeurile blocate la graniță sau identificate în interiorul țării riscă să ajungă în depozite ilegale sau să fie arse, generând poluare și costuri suplimentare pentru autorități. Un alt aspect important este colaborarea transfrontalieră. Deși scannerul ROBOSCAN este un instrument puternic, succesul pe termen lung depinde și de schimbul de informații și de acțiunile coordonate cu autoritățile din țările de origine ale transporturilor de deșeuri, pentru a descuraja practica la sursă.

De ce contează

Blocarea transporturilor ilegale de deșeuri la graniță are implicații directe și semnificative pentru sănătatea publică și mediul înconjurător din România. Fiecare tonă de deșeu ilegal evitată înseamnă mai puțină poluare a solului, apei și aerului, protejând ecosistemele și sănătatea cetățenilor. De asemenea, aceste acțiuni contribuie la respectarea legislației europene și la evitarea amenzilor substanțiale impuse de Uniunea Europeană pentru nerespectarea normelor de mediu. În plus, prin descurajarea traficului de deșeuri, se protejează și economia locală de concurența neloială generată de costurile scăzute ale depozitării ilegale.

Pe termen scurt, succesul Operațiunii WiSE 2026 și utilizarea tehnologiei ROBOSCAN arată o determinare crescută a autorităților române de a combate traficul de deșeuri. Pe termen lung, însă, provocările rămân. Este esențial ca, pe lângă controalele la graniță, România să investească masiv în dezvoltarea unei infrastructuri naționale de reciclare și gestionare a deșeurilor, în conformitate cu obiectivele stabilite de Uniunea Europeană. Fără aceste investiții, există riscul ca țara să continue să fie o destinație atractivă pentru deșeurile din alte state, iar eforturile de la graniță să reprezinte doar o soluție parțială la o problemă sistemică.

Autoritățile sunt așteptate să elaboreze strategii integrate care să combine controalele stricte cu stimulente pentru reciclare și sancțiuni severe pentru cei care încalcă legea, pentru a asigura un viitor mai curat și mai sustenabil pentru România.