Atac la Bolojan și acuzații de ipocrizie
Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov și al filialei PNL Ilfov, a reacționat vehement marți, 23 iunie 2026, după decizia conducerii centrale a Partidului Național Liberal de a-l exclude din formațiune. Într-o postare pe Facebook, intitulată „Epurarea”, Thuma a anunțat că va contesta decizia și l-a criticat dur pe Ilie Bolojan, președintele PNL Bihor și unul dintre principalii susținători ai reformei interne, acuzându-l de ipocrizie. „Omul care a trăit din sinecurile pe care azi le critică îmi cere să renunț la mandatul pentru care cetățenii m-au votat. Nu o voi face”, a declarat Thuma, potrivit Digi24.
Excluderea lui Thuma, alături de alți 16 parlamentari, 3 șefi de CJ și un eurodeputat, conform HotNews, vine în contextul votării cabinetului Veștea, o acțiune considerată de conducerea PNL contrară intereselor partidului. La Congresul Extraordinar al PNL, liberalii adoptaseră o rezoluție prin care le cereau demisia lui Thuma, Adrian Veștea, Lucian Bode, Rareș Bogdan și Alina Gorghiu, avertizând că, în lipsa acesteia, vor fi declanșate procedurile statutare de excludere, așa cum a relatat Digi24. Această decizie marchează o nouă etapă în tensiunile interne din PNL, generate de direcția strategică și de menținerea coeziunii în fața presiunilor politice.
Hubert Thuma a comparat acțiunile conducerii PNL cu practicile din perioada comunistă, afirmând că „epurările politice din timpul comunismului au fost un coșmar pe care România l-a plătit cu decenii de suferință”. El a continuat, citând o frază emblematică despre democrație: „Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine”, sugerând că Ilie Bolojan ar trebui să înțeleagă că regimul comunist a căzut tocmai din cauza fricii pe care o impunea. Această retorică subliniază gravitatea percepută a deciziei de excludere și impactul său asupra valorilor democratice interne ale partidului.
În mesajul său, Thuma a subliniat că a obținut toate mandatele sale prin vot direct, de-a lungul a 25 de ani, spre deosebire de Ilie Bolojan, despre care a afirmat că „a fost prefect prin numire, secretar general al Guvernului prin numire, prezent în consilii de administrație prin numire”. Această distincție, evidențiată de Thuma, pune sub semnul întrebării legitimitatea criticilor aduse de Bolojan și relevă o fisură profundă în înțelegerea rolului și a meritocrației în cadrul partidului. „Domnul Ilie Bolojan se crede în distopiile lui Orwell și are impresia că unii sunt mai egali decât alții, iar diferența de opinie este o crimă care se pedepsește”, a adăugat președintele CJ Ilfov, conform Digi24, sugerând o abordare autoritară a conducerii PNL.
Thuma a declarat că va contesta decizia de excludere, invocând statutul PNL, care prevede că demisia unui președinte de filială se solicită de Biroul Politic Județean. El a susținut că are sprijinul deplin al colegilor din PNL Ilfov, cu care a construit organizația, și că nu va demisiona. „Voi folosi toate căile legale pentru a împiedica un abuz să se îmbrace în procedură”, a afirmat Thuma, indicând o bătălie juridică și politică iminentă. Această contestare ar putea deschide un precedent și ar putea testa reziliența statutului intern al PNL în fața deciziilor luate la nivel central.
Președintele CJ Ilfov a avertizat că excluderile vor slăbi PNL, estimând că partidul va ajunge „de la 15%, la 10%”, transformându-l într-o forță politică la fel de puțin relevantă ca USR. „Ăsta e prețul 'reformei': Un PNL mai mic, mai slab, și mai singur, dar mai ascultător”, a conchis Thuma, conform HotNews. Această previziune subliniază riscurile fragmentării interne și impactul negativ asupra imaginii și performanței electorale a partidului. Istoric, partidele românești care au trecut prin „epurări” masive, precum FSN în anii '90 sau PDL în anii 2000, au suferit adesea o scădere semnificativă în sondaje și o pierdere a influenței politice, un precedent pe care Thuma pare să-l insinueze.
În final, Hubert Thuma a contestat argumentul că el și colegii săi ar fi fost sancționați pentru o presupusă apropiere de PSD. El a amintit că Ilie Bolojan a declarat, după consultările de la Cotroceni din aceeași zi, că ar susține un guvern minoritar construit în jurul PSD. Thuma a contrastat această poziție cu votul său și al colegilor săi pentru un guvern condus de un premier PNL, „până mai ieri, al doilea om din partid”. El a încheiat cu o întrebare retorică: „Cine sunt, de fapt, psd-iștii din PNL?”, sugerând o contradicție flagrantă în discursul conducerii PNL și o posibilă ipocrizie în motivarea excluderilor. Această acuzație de „dublu standard” este o temă recurentă în politica românească și ar putea eroda și mai mult încrederea în leadership-ul PNL.
De ce contează
Excluderea lui Hubert Thuma și a altor lideri locali din PNL are implicații semnificative pentru stabilitatea politică și pentru viitorul partidului. Această decizie riscă să fragmenteze și mai mult PNL, să-i slăbească influența la nivel local și național, și să creeze o percepție de autoritarism în cadrul partidului. Pentru cetățeni, o astfel de criză internă poate duce la o instabilitate guvernamentală și la o scădere a capacității de decizie, afectând implementarea politicilor publice. De asemenea, contestarea deciziei de către Thuma ar putea genera un precedent legal și politic, testând limitele statutului intern al partidelor și drepturile membrilor în fața deciziilor centrale, un aspect crucial pentru sănătatea democrației interne a partidelor.
Pe termen scurt, este de așteptat ca Hubert Thuma să își ducă la capăt demersurile legale de contestare a excluderii. Rămâne de văzut cum va reacționa Biroul Politic Național al PNL la aceste contestații și dacă va exista o deschidere pentru dialog sau o menținere fermă a deciziei. Pe termen mediu, această „epurare” ar putea accelera declinul PNL în sondaje, așa cum a avertizat Thuma, și ar putea forța partidul să își reevalueze strategia internă și relațiile cu PSD. Întrebarea legată de „psd-iștii din PNL” va persista, alimentând dezbateri interne și externe.
Scenariile viitoare includ fie o consolidare a conducerii PNL prin eliminarea disidenților, fie o slăbire semnificativă a partidului prin pierderea unor figuri influente la nivel local și central, cu posibile repercusiuni asupra alegerilor viitoare și a echilibrului politic general din România.