Bistrițeanul acuzat de terorism, judecat după respingerea contestațiilor

Bistrițeanul acuzat reprezintă subiectul principal al acestui articol. Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a confirmat, pe 17 iunie 2026, decizia Curții de Apel Cluj din 28 mai, stabilind începerea judecății în dosarul lui Angelo Alexe. Bărbatul din Bistrița-Năsăud este acuzat de tentativă la acțiuni teroriste și propagandă islamistă, după ce procurorii susțin că acesta plănuia un atentat sinucigaș. Primul termen al procesului a fost fixat de Curtea de Apel Cluj pentru data de 24 iunie 2026, conform informațiilor din sursele citate de Libertatea și Digi24.

Angelo Alexe a fost trimis în judecată de DIICOT Bistrița-Năsăud pe 24 martie 2026, în urma unei anchete desfășurate în colaborare cu ofițerii Serviciului Român de Informații (SRI). Acuzațiile vizează autoradicalizarea și planificarea unui act terorist, motivat de dorința de a se „răzbuna pe societate”, un aspect subliniat de anchetatori. Acest caz subliniază complexitatea amenințărilor teroriste interne și necesitatea unei vigilențe constante din partea autorităților române.

La perchezițiile efectuate la domiciliul lui Alexe, anchetatorii au descoperit un arsenal improvizat: 630 de petarde. Potrivit DIICOT, Alexe scotea conținutul acestora pentru a crea dispozitive explozive cu o putere sporită. El realiza teste, filma rezultatele și se documenta constant pe site-uri islamiste, asimilând materiale de propagandă teroristă, conform ambelor surse. Unul dintre aceste dispozitive a fost analizat la Institutul de Tehnologii Avansate, iar specialiștii au concluzionat, în Raportul de constatare nr. 777303 din 11 decembrie 2025, că bomba avea un potențial letal semnificativ.

Avocatul lui Angelo Alexe a contestat legalitatea procedurilor în faza de cameră preliminară, solicitând restituirea dosarului la Parchet. Acesta a argumentat că procurorii au obținut datele privind faptele de terorism în timp ce îl anchetau pe Alexe într-un alt dosar, pentru trafic de droguri. Conform Hotărârii nr. 178/2026 a Curții de Apel Cluj, consultată de Libertatea, apărarea a susținut că această procedură ar fi ilegală. Totuși, instanța de judecată a respins aceste excepții, explicând că procurorii au valorificat în mod legal informațiile descoperite cu ocazia cercetărilor inițiale.

Pe 28 mai 2026, judecătorul de cameră preliminară a constatat că toate normele procesual penale au fost respectate în faza anchetei, eliminând astfel necesitatea excluderii vreunei probe sau restituirea dosarului la DIICOT. Această decizie, validată ulterior de ÎCCJ, deschide calea pentru judecata pe fond a acuzațiilor de terorism. Cazul Alexe este similar cu alte situații europene, unde indivizi radicalizați online, adesea fără legături directe cu grupări teroriste internaționale, au încercat să comită atacuri folosind mijloace improvizate.

De exemplu, în Franța, între 2015 și 2020, peste 30% dintre comploturile teroriste dejucate implicau atacatori