Zece ani de la votul care a schimbat Europa
La zece ani de la referendumul care a decis ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, mulți dintre britanicii care au votat pentru Brexit își exprimă astăzi o profundă dezamăgire față de rezultatele obținute. De la pescarii din Scoția și sud-vestul Angliei până la alegătorii conservatori din suburbiile Londrei, promisiunile privind prosperitatea economică, controlul imigrației și recâștigarea suveranității sunt puse sub semnul întrebării mai mult ca oricând, potrivit unei ample analize realizate de publicația The Guardian.
Jurnaliștii The Guardian au revenit în cinci circumscripții considerate reprezentative pentru rezultatul referendumului din 2016, discutând cu persoane intervievate și în urmă cu un deceniu. Concluziile sunt mixte: unii regretă acum votul, în timp ce alții consideră că ideea Brexitului a fost corectă, dar implementarea a eșuat lamentabil. Această scindare de opinii subliniază complexitatea percepției publice asupra unui eveniment care a remodelat politica și economia britanică.
Printre cei mai dezamăgiți se numără Tony Rutherford, un comerciant de pește din Devon, care în 2016 susținea Brexitul în speranța că industria pescuitului britanic va avea de câștigat. Zece ani mai târziu, verdictul său este categoric: „Un coșmar absolut, un haos total și continuă să fie și astăzi”, a declarat el pentru The Guardian. Rutherford afirmă că acordul negociat de Londra după ieșirea din UE nu a adus avantajele promise pescarilor. Dimpotrivă, exporturile către Europa au devenit mult mai complicate și costisitoare, generând pierderi semnificative. El a relatat că primul transport trimis în Franța după intrarea în vigoare a noilor reguli a fost blocat timp de cinci zile și s-a deteriorat complet, o pierdere de 47.000 de lire sterline. Fiecare transport implică acum certificate sanitare, documente suplimentare și costuri administrative care însumează sute de lire sterline. „De la Brexit am pierdut aproximativ opt transporturi, unele în valoare de 15.000 de lire, altele de 50.000. Mulți comercianți din sud-vestul Angliei spun pur și simplu că nu mai merită să exporte”, a adăugat Rutherford, care regretă „sută la sută” votul său din 2016.
Situația este similară în nord-estul Scoției, unde pescarii, care au susținut masiv Brexitul, se simt și ei trădați. David Milne, reprezentant al producătorilor de pește alb din Scoția, a declarat că principala promisiune a campaniei pro-ieșire a fost recâștigarea controlului asupra apelor britanice și a cotelor de pescuit. „Aproape 99% dintre pescari au votat pentru Brexit pentru că voiau mai mult control. Ni s-a promis asta, dar nu s-a întâmplat”, a afirmat el. Milne susține că, deși pescarii scoțieni au continuat să protejeze zonele de reproducere a codului, nave din state membre ale UE pescuiesc în continuare în apropierea coastelor scoțiene, o „pastilă amară de înghițit”.
În vestul Țării Galilor, o regiune care a votat pentru rămânerea în UE, efectele Brexitului sunt resimțite mai ales în agricultură. Ben Lake, deputat al partidului naționalist Plaid Cymru, a subliniat că fermierii care exportă carne de miel către Uniunea Europeană trebuie acum să facă față unor proceduri suplimentare și unor costuri mai ridicate. „Majoritatea exporturilor de carne de miel merg în continuare către Uniunea Europeană, dar acum fermierii au nevoie de certificate sanitare și controale suplimentare”, a declarat el. Lake a adăugat că Brexitul a alimentat și dezbaterea privind autonomia și reprezentarea politică a regiunilor din afara Londrei, evidențiind o tendință de fragmentare politică internă.
La nivel național, datele oficiale arată o serie de provocări economice. Potrivit Oficiului pentru Responsabilitate Bugetară (OBR), Brexitul va reduce productivitatea pe termen lung a Marii Britanii cu 4% comparativ cu rămânerea în UE, estimare valabilă pentru anul 2026. De asemenea, conform unui raport din 2023 al London School of Economics, comerțul dintre Marea Britanie și UE a scăzut cu aproximativ 15% față de nivelurile anterioare Brexitului. Aceste cifre contrazic promisiunile de prosperitate economică și de eliberare de reglementările europene care ar fi trebuit să impulsioneze economia britanică. De exemplu, în 2015, economia britanică a înregistrat o creștere de 2.3%, în timp ce prognozele pentru 2026 indică o creștere mult mai modestă, influențată negativ de impactul Brexitului.
În Romford, o suburbie conservatoare din estul Londrei, Brexitul continuă să influențeze politica locală. Dilip Patel, fost consilier conservator și susținător al Brexitului, a declarat că votul său a fost influențat de preocupările privind imigrația și presiunea asupra școlilor, locuințelor și sistemului de sănătate. Michael White, un alt lider conservator local, a votat pentru ca deciziile să fie luate la Londra și nu la Bruxelles. Cu toate acestea, el admite că una dintre promisiunile centrale ale campaniei Brexit nu s-a materializat: „Ni s-a spus că NHS va beneficia de mai mulți bani. În realitate, sistemul de sănătate este într-o situație mai rea”, a recunoscut White. Această nemulțumire a alegătorilor a contribuit la ascensiunea partidului Reform UK, formațiunea condusă de Nigel Farage, care a câștigat teren în multe foste bastioane conservatoare, semnalând o schimbare în peisajul politic britanic.
Nu toți susținătorii Brexitului consideră însă că proiectul a fost o greșeală. Philip Hollobone, fost deputat conservator, susține că problema nu a fost Brexitul în sine, ci modul în care acesta a fost pus în aplicare. „Tragedia este că potențialul Brexitului nu a fost realizat. Asta nu înseamnă că nu poate fi realizat în viitor”, a afirmat el. În opinia sa, cel mai mare eșec a fost incapacitatea guvernelor britanice de a reduce imigrația, una dintre principalele promisiuni făcute alegătorilor în 2016. „Am avut ocazia să înăsprim controlul imigrației, dar s-a întâmplat exact contrariul”, a declarat fostul parlamentar, referindu-se la statisticile din 2023 care arată o creștere a imigrației nete, nu o scădere.
De ce contează
Dezamăgirea tot mai mare față de Brexit are implicații profunde pentru economia și politica Regatului Unit. Costurile administrative și barierele comerciale afectează direct sectoare cheie precum pescuitul și agricultura, ducând la pierderi financiare și la o scădere a competitivității. Pe plan social, presiunea asupra serviciilor publice rămâne o preocupare majoră. Pe plan politic, ascensiunea partidelor populiste precum Reform UK, condus de Nigel Farage, indică o realiniere a electoratului și o creștere a polarizării. Pentru România, impactul se traduce prin relații comerciale potențial mai complicate cu un partener tradițional și prin lecții despre riscurile populismului și gestionării defectuoase a unor decizii istorice.
La zece ani de la referendumul care a schimbat cursul istoriei britanice și europene, concluziile sunt amestecate. Mulți dintre cei care au susținut Brexitul spun că beneficiile promise nu s-au materializat, în timp ce alții cred în continuare că ideea a fost corectă, dar a fost gestionată prost de clasa politică. Un lucru pare însă să îi unească: sentimentul că promisiunile făcute în campania din 2016 sunt încă departe de a fi fost îndeplinite. Viitoarele alegeri și negocieri comerciale vor determina dacă Regatul Unit poate găsi o cale de a valorifica „potențialul” Brexitului, așa cum speră unii, sau dacă va continua să se confrunte cu „coșmarul absolut” descris de alții.
Această aniversare marchează un moment de reflecție critică asupra deciziilor cu consecințe pe termen lung și asupra modului în care o națiune își navighează destinul post-aderare la blocuri economice majore.