Sprijin crescut pentru reîntoarcerea în Uniunea Europeană
Aproximativ 1.500 de britanici au participat sâmbătă, 20 iunie 2026, la Londra, la un marș în favoarea revenirii Regatului Unit în Uniunea Europeană, cu doar câteva zile înainte de împlinirea a zece ani de la referendumul care a decis Brexitul, pe 23 iunie 2016. Participanții la „Marșul Național de Reîntoarcere” (NRM) au fluturat steaguri ale UE și au purtat vestimentație cu mesaje precum „Cetățean al Europei” și „Re:Uniune”, exprimându-și dorința de a-și „lua steaua înapoi”. Fostul lider laburist Lord Kinnock a descris decizia de a părăsi UE în 2016 drept „un dezastru total, fără precedent și continuu”, alăturându-se demonstranților și subliniind impactul negativ resimțit pe parcursul ultimului deceniu. Organizatoarea marșului, Clare Hall, a declarat presei că viziunea sa este o revenire a Regatului Unit în UE ca stat membru cu drepturi depline, considerând că experiența ultimilor zece ani a demonstrat că Brexitul a fost o decizie greșită.
Această manifestație vine în contextul unui sprijin tot mai larg, atât în Marea Britanie, cât și în Uniunea Europeană, pentru o relație mai strânsă sau chiar o reintegrare. Un sondaj realizat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR) în perioada 7-14 mai 2026, la care au participat cetățeni din 15 țări europene, arată că două treimi dintre respondenți (66%) ar susține revenirea Regatului Unit în UE. Sprijinul a variat semnificativ, de la 56% în Bulgaria și 59% în Franța și Italia, la 75% în Țările de Jos și Danemarca, conform The Guardian. Chiar și alegătorii partidelor de extremă dreaptă din alte state membre, precum Confederația din Polonia (71%), AfD din Germania (58%) și Rassemblement National din Franța (58%), și-au exprimat susținerea pentru relații mai strânse cu Marea Britanie.
Lideri europeni de marcă au semnalat deschidere față de o eventuală reintegrare. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat că ușa este „întotdeauna deschisă” pentru Regatul Unit, în timp ce prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez, a afirmat că Spania ar sprijini „fără îndoială” aderarea. Aceste declarații subliniază o schimbare de ton în discursul european, reflectând o recunoaștere a beneficiilor potențiale ale unei Uniuni extinse și consolidate, mai ales în contextul provocărilor geopolitice actuale. Referendumul din 23 iunie 2016, inițiat de prim-ministrul de atunci, David Cameron, a condus la decizia de ieșire din UE cu un vot de 51,89% în favoarea Brexitului, un rezultat care a marcat o ruptură majoră în peisajul politic și economic european.
Impactul Brexitului este resimțit profund de cetățenii britanici. Același sondaj ECFR din mai 2026 relevă că majoritatea alegătorilor britanici, indiferent de orientarea politică, consideră că ieșirea din UE a avut un impact negativ asupra țării și asupra unor aspecte cheie ale vieții cotidiene. Respondenții britanici au indicat că Brexitul a afectat costul vieții (66%), economia (65%), oportunitățile pentru tineri (57%), imigrația ilegală (56%) și comerțul (56%). Este notabil că până și majoritatea celor care au votat pentru Brexit (58%) au recunoscut că acesta a agravat problema imigrației ilegale, unul dintre argumentele centrale ale campaniei „Leave” din 2016. Un aspect surprinzător al sondajului este că 44% dintre alegătorii britanici, care au declarat imigrația ca fiind principala lor preocupare, ar susține libera circulație a persoanelor ca parte a unei relații economice mai strânse cu UE. Această constatare sugerează o reevaluare a priorităților și o flexibilizare a pozițiilor inițiale, indicând că problema imigrației ilegale, deși importantă, nu mai este un obstacol insurmontabil în calea unor legături mai strânse cu blocul comunitar. În total, 75% dintre participanții britanici la sondaj s-au declarat în favoarea revenirii țării lor în UE, o cifră semnificativ mai mare decât rezultatul referendumului din urmă cu un deceniu.
De ce contează
Această creștere a sprijinului pentru o revenire în UE, atât în Marea Britanie, cât și la nivel european, reflectă o conștientizare tot mai acută a costurilor economice și sociale ale Brexitului. Pentru cetățenii români, o eventuală reintegrare a Regatului Unit ar putea însemna restabilirea drepturilor la liberă circulație, muncă și studiu, care au fost sever afectate după ieșirea Marii Britanii. De asemenea, ar putea consolida piața internă europeană, beneficiind economiile statelor membre, inclusiv România, prin facilitarea comerțului și investițiilor. Reîntoarcerea Marii Britanii ar schimba echilibrul de putere în UE, aducând o voce importantă în dezbaterile privind politica externă, securitatea și reforma instituțională, consolidând poziția blocului comunitar pe scena globală.
Perspectivele unei reîntoarceri a Marii Britanii în Uniunea Europeană sunt complexe și depind de o serie de factori politici și economici, atât la Londra, cât și la Bruxelles. Deși sondajele indică o dorință crescândă pentru o relație mai strânsă, drumul către o reintegrare este plin de provocări. Guvernele britanice succesive au menținut o poziție fermă împotriva revenirii în UE, iar negocierile pentru o nouă aderare ar fi de lungă durată și ar implica acceptarea integrală a acquis-ului comunitar, inclusiv a euro și a liberei circulații, aspecte care au fost puncte sensibile în dezbaterea inițială a Brexitului. Rămâne de văzut dacă presiunea publică și realitățile economice vor determina o schimbare fundamentală de abordare din partea clasei politice britanice și cum va evolua dialogul cu liderii europeni în anii următori.
Întrebarea nu mai este doar „dacă”, ci „în ce condiții” și „când” ar putea avea loc o eventuală reconciliere între Regatul Unit și Uniunea Europeană.