Zece ani de la referendumul Brexit, proteste la Londra
Manifestație londra reprezintă subiectul principal al acestui articol. La aproape zece ani de la referendumul care a decis ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, sute de persoane au mărșăluit sâmbătă, 20 iunie 2026, la Londra, cerând revenirea țării în blocul comunitar. Evenimentul, supranumit „Marșul Național pentru Reîntoarcere” (National Rejoin March - NRM), a reunit participanți care au exprimat deziluzia față de consecințele Brexitului și dorința de a reintegra UE, potrivit Agerpres.
Discrepanța privind numărul de participanți a fost notabilă: organizatorii au estimat prezența a aproximativ 1.500 de persoane, în timp ce poliția a raportat doar câteva sute. Această diferență subliniază polarizarea continuă a subiectului Brexit în societatea britanică, chiar și la un deceniu distanță de votul istoric din 23 iunie 2016. Participanții s-au adunat în jurul stației de metrou Temple, purtând pancarte, șepci și tricouri cu însemne ale UE, majoritatea afișând cele 12 stele galbene pe fond albastru, simbol al unității europene.
Mesajele afișate pe pancarte au fost clare și directe, reflectând o gamă largă de nemulțumiri și aspirații. Lozenzi precum „Vrem să ne luăm steaua înapoi”, „Cetățean al Europei” și „Re:Uniune” au dominat peisajul. De asemenea, au fost vizibile mesaje mai critice, inclusiv „Brexitul este de rahat”, „Nu vreau ca țara mea să dea înapoi, vreau să meargă înainte” și „Să revenim în UE pentru comerț și locuri de muncă”. Aceste sloganuri subliniază percepția multor britanici că Brexitul a adus mai degrabă regrese economice și sociale decât beneficii promise.
Clare Hall, organizatoarea marșului, a declarat presei că aspirația principală este reîntoarcerea Regatului Unit în UE ca stat membru cu drepturi depline. În opinia sa, ultimul deceniu a demonstrat fără echivoc că decizia de a părăsi Uniunea Europeană a fost una eronată. Hall a subliniat că întreaga campanie pro-Brexit din 2016 „s-a bazat pe imigrație, și s-a demonstrat că aceasta a fost o absurditate totală”. Ea a adăugat că „viața a devenit mai dificilă” pentru cetățenii britanici, cu o creștere generală a costurilor, și că tinerii sunt cei care vor „plăti consecințele Brexitului” pe termen lung.
Din punct de vedere economic, datele recente confirmă o parte din aceste îngrijorări. Potrivit Biroului pentru Responsabilitate Bugetară (Office for Budget Responsibility - OBR) din Regatul Unit, Brexitul a redus comerțul britanic cu 15% în 2023 comparativ cu scenariul în care țara ar fi rămas în UE. De asemenea, Produsul Intern Brut (PIB) al Regatului Unit a fost cu aproximativ 4% mai mic în 2024 decât ar fi fost fără Brexit, conform estimărilor OBR din martie 2024. Aceste cifre contrastează cu promisiunile inițiale ale susținătorilor Brexitului, care anticipau o înflorire economică odată cu eliberarea de reglementările UE.
Pe scena politică, subiectul reîntoarcerii în UE rămâne unul sensibil. Actualul premier laburist, Keir Starmer, a vorbit despre un „nou impuls” în relația cu UE, dar a exclus explicit o revenire în blocul comunitar. Această poziție reflectă precauția Partidului Laburist de a nu aliena votanții pro-Brexit, mulți dintre ei fiind esențiali pentru o viitoare victorie electorală. Cu toate acestea, alți membri ai partidului său, precum fostul ministru al sănătății Wes Streeting, au abordat deschis posibilitatea unei reîntoarceri, indicând o diviziune internă și o dezbatere continuă în cadrul formațiunii politice.
Comparativ cu alte țări europene care au aderat la UE, Regatul Unit a beneficiat semnificativ de pe urma pieței unice și a libertății de mișcare. De exemplu, în cazul României, aderarea la UE în 2007 a condus la o creștere economică susținută și la o modernizare a infrastructurii, finanțată în mare parte prin fonduri europene. Această comparație subliniază oportunitățile pierdute de Regatul Unit prin ieșirea din blocul comunitar, în special în ceea ce privește accesul la o piață de 450 de milioane de consumatori și la forța de muncă calificată din statele membre.
**De ce contează**
Această manifestație și dezbaterea continuă despre Brexit sunt cruciale deoarece reflectă o profundă diviziune în societatea britanică și impactul economic și social al unei decizii istorice. Consecințele Brexitului, de la dificultăți economice și comerciale la probleme legate de migrație și identitate națională, continuă să afecteze viața cotidiană a cetățenilor. Dorința unei părți a populației de a reveni în UE indică o reevaluare a beneficiilor integrării europene și pune presiune asupra clasei politice de a găsi soluții viabile pentru viitorul relației Regatului Unit cu Uniunea Europeană.
Pe măsură ce ne apropiem de zece ani de la referendumul Brexit, întrebarea privind viitorul relației dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană rămâne deschisă. Deși actuala conducere politică exclude o revenire deplină, presiunea publică, evidențiată de astfel de marșuri, și realitățile economice ar putea forța o reevaluare a poziției pe termen lung. Rămâne de văzut dacă viitoarele guverne britanice vor ceda în fața cererilor de reîntoarcere sau vor căuta noi modalități de a consolida legăturile cu UE, fără a adera din nou.
Dezbaterea este departe de a se fi încheiat, iar consecințele Brexitului vor continua să modeleze peisajul politic și economic al Regatului Unit pentru anii următori.