Paralelă controversată între domnitor și politicile de imigrație
Gregory Bovino, fostul comandant general al poliției de frontieră în administrația Trump, a stârnit controverse în România, lăudându-l pe Vlad Țepeș chiar de la Mănăstirea Snagov. Aflat în țară la invitația partidului AUR, Bovino a comparat acțiunile domnitorului român, supranumit „Dracula”, cu politicile de „remigrație și deportări în masă” promovate în Statele Unite, un discurs aliniat cu retorica formațiunilor de extremă dreapta din Europa.
Într-un videoclip postat sâmbătă, 20 iunie 2026, pe pagina sa de X, Bovino a declarat: „Sunt în România și în spatele meu este o statuie a lui Vlad Țepeș, cunoscut și ca legendarul Dracula. Ceva ce Vlad Țepeș a făcut și mie mi se pare foarte inspirațional, e că el a fost grănicerul original, dacă vreți, din România. El a avut grijă de oamenii săi împotriva invadatorilor, fie că erau invadatori musulmani turci sau oricine altcineva care voia să le facă rău oamenilor săi – el s-a ocupat.” El a continuat, afirmând că „Remigrația și deportările în masă sunt pe aceeași linie. Și noi avem grijă de oamenii noștri, ne pasă de oamenii noștri, ne iubim țara, ne iubim tradițiile și cultura”, potrivit informațiilor Digi24 și HotNews.
Această vizită și declarațiile lui Bovino vin în contextul participării sale la o conferință a unei organizații non-guvernamentale asociate cu formațiuni de extremă dreapta din Europa, o informație confirmată de ambele surse. Liderul AUR, George Simion, a publicat o fotografie alături de Bovino pe pagina sa de X, consolidând legătura dintre vizita oficialului american și partidul naționalist român.
Cariera lui Gregory Bovino în administrația Trump a fost marcată de numeroase controverse. În octombrie 2025, Secretarul american pentru Securitate internă, Kristi Noem, l-a numit pe Bovino „comandant general” al Patrulei de Frontieră, un rang care, conform Digi24, nu avea un temei legal solid. El a operat în afara structurii de comandă obișnuite a Patrulei de Frontieră, raportând direct lui Noem și fiind implicat într-un efort de reorganizare a ICE (Immigration and Customs Enforcement) alături de Corey Lewandowski, fostul manager de campanie al lui Trump.
Potrivit HotNews și Digi24, Bovino a fost demis din funcția de „commander-at-large” al Border Patrol în ianuarie 2026, în urma unei imense indignări publice și a presiunii politice cauzate de decesul a doi cetățeni americani în operațiuni ICE din Minneapolis. Unul dintre incidente a vizat-o pe Renee Nicole Good, o mamă a trei copii, împușcată mortal în mașina sa pe 7 ianuarie 2026, de către agenți care desfășurau raiduri de imigrare. Inițial, administrația a susținut că a fost un act de autoapărare, dar imaginile apărute în spațiul public au contrazis versiunea oficială. Cel de-al doilea incident, tot în ianuarie 2026, l-a implicat pe Alex Pretti, un asistent medical în vârstă de 37 de ani și cetățean american, împușcat de mai multe ori de agenții federali în timp ce filma acțiunile acestora. Aceste decese au declanșat proteste masive la nivel național, determinând administrația Trump să-l retragă pe Bovino din Minnesota, înlocuindu-l cu Tom Homan și repartizându-l în sectorul său de origine din El Centro, California, fără titlul de comandant general. Ulterior, Bovino a devenit critic față de politicile de imigrație ale administrației Trump.
În descrierea clipului său, Bovino a reiterat ideea că Vlad Țepeș a fost „primul agent al poliției de frontieră din România”, adăugând că „Lumea îl numea „nemilos” și „crud”, dar el ținea la poporul său și le apăra granițele.” Într-o altă postare de pe social media, Bovino a continuat comparația, afirmând de la mormântul lui Vlad Țepeș că „asta îmi amintește că, de-a lungul istoriei, culturile au fost afectate de imigranții ilegali. Într-o clipă te bucuri de tradițiile și valorile sociale pentru care ai luptat din greu, iar în clipa următoare invadatorii decid că țara și poporul tău ar trebui să semene cu ale lor.” El a conchis că „Prințul Valahiei nu a fost un personaj negativ din desene animate, ci un mare erou pentru poporul său. Când turcii au năvălit, el a făcut ceea ce era necesar pentru a-și proteja cultura și modul de viață. Uneori, singurul lucru care stă între civilizația voastră și următorul val de invadatori este un PATRIOT motivat, dispus să facă tot ce este necesar.”
Această retorică, care asimilează migrația cu o „invazie” și glorifică metodele drastice de apărare a granițelor, este ecoul unui curent naționalist în creștere la nivel global, inclusiv în Europa. Comparația cu Vlad Țepeș, o figură istorică complexă, cunoscută pentru brutalitatea sa în fața invadatorilor otomani, dar și pentru eforturile de consolidare a statului valah în secolul al XV-lea, este adesea folosită în discursuri politice pentru a justifica măsuri restrictive. Istoricii, însă, subliniază că contextul geopolitic al secolului al XV-lea, marcat de expansiunea Imperiului Otoman și de luptele pentru supraviețuire ale statelor creștine, este fundamental diferit de realitățile migrației contemporane, determinate de factori economici, sociali și de conflicte armate, nu doar de „invazii” militare directe. De exemplu, datele Eurostat din 2024 arată că majoritatea migranților către UE provin din țări afectate de conflicte sau sărăcie extremă, căutând azil sau oportunități economice, nu invazie militară.
Un aspect crucial al discursului lui Bovino este utilizarea termenului de „remigrație”, un concept promovat de curentele de extremă dreapta care susțin deportarea în masă a imigranților, inclusiv a celor cu statut legal sau a celor născuți în țările gazdă. Această viziune contravine principiilor dreptului internațional și drepturilor omului, fiind criticată de organizații precum Amnesty International și Consiliul Europei. În România, deși discursul anti-imigrație este prezent în spațiul public, numărul imigranților este relativ mic comparativ cu alte state UE, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS) din 2023, care indică o populație străină de aproximativ 2% din total, majoritatea fiind lucrători sezonieri sau studenți.
De ce contează
Vizita și declarațiile lui Gregory Bovino în România sunt semnificative pe mai multe planuri. Ele subliniază consolidarea legăturilor între formațiunile de extremă dreapta din Europa și figuri controversate din politica americană, indicând o alianță ideologică transnațională. Discursul său, care glorifică metode violente de control al frontierelor și asociază migrația cu o amenințare existențială la adresa culturii, poate legitima și amplifica retorica naționalistă și xenofobă în spațiul public românesc. Mai mult, prin comparația cu Vlad Țepeș, se încearcă o reinterpretare selectivă a istoriei, ignorând complexitatea ei în favoarea unei narațiuni simpliste, axate pe ideea de apărare cu orice preț, fără nuanțe morale sau etice, ceea ce poate influența percepția publicului asupra istoriei naționale și asupra provocărilor contemporane.
În concluzie, vizita lui Gregory Bovino în România, la invitația AUR, și elogiile aduse lui Vlad Țepeș, în contextul discuțiilor despre politici de imigrație, reprezintă un moment de cotitură în discursul public. Rămâne de văzut în ce măsură aceste idei vor prinde rădăcini în peisajul politic românesc și european, având în vedere că partidele de extremă dreapta câștigă teren în mai multe state membre ale Uniunii Europene. Impactul pe termen lung al unor astfel de declarații, care folosesc figuri istorice pentru a legitima politici contemporane controversate, va depinde de capacitatea societății civile și a altor actori politici de a oferi o contra-narativă echilibrată și bazată pe fapte, care să abordeze provocările migrației într-un mod uman și conform dreptului internațional.
De asemenea, reacția instituțiilor românești și europene la astfel de discursuri va fi un indicator important al direcției în care se îndreaptă dezbaterea privind controlul frontierelor și integrarea migranților.