Eurostat indică o situație divergentă pe piața carburanților
România, singura reprezintă subiectul principal al acestui articol. Prețurile combustibililor și lubrifianților pentru transportul personal în Uniunea Europeană au înregistrat o creștere semnificativă de 20,7% în luna mai 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Această majorare urmează avansurilor de 20,8% în aprilie și 12,9% în martie, conform datelor publicate luni de Eurostat și citate de Agerpres. Această tendință generală de scumpire anuală a afectat toate țările membre UE, însă cu o dinamică diferită de la o lună la alta, în special în cazul motorinei.
În ritm anual, luna mai 2026 a adus scumpiri ale carburanților în toate statele membre. Patru dintre acestea au înregistrat creșteri de peste 30%: Bulgaria (33,9%), Luxemburg (32,2%), Lituania (30,8%) și România (30,4%). Această clasare plasează România printre țările cu cele mai accentuate majorări anuale de prețuri, un aspect care necesită o analiză aprofundată a factorilor interni și externi. La polul opus, Ungaria a consemnat cea mai mică majorare anuală, de doar 3,5%, în timp ce alte țări au avut creșteri variind între 12,7% în Polonia și 29,2% în Franța.
Analizând pe categorii de combustibili la nivelul UE, prețurile la motorină au crescut cu 29% în mai 2026 față de mai 2025, în timp ce prețurile la benzină au avansat cu 16,2%. Aceste cifre vin după o lună aprilie 2026 în care motorina s-a scumpit cu 33,7% anual, iar benzina cu 13,6%. Discrepanța între cele două tipuri de combustibil este notabilă, motorina înregistrând o creștere anuală mult mai accelerată la nivel european.
Cu toate acestea, dinamica prețurilor de la o lună la alta prezintă o imagine divergentă. La nivelul Uniunii Europene, prețurile la motorină au scăzut în mai 2026 cu 5,8% față de aprilie. În contrast, România a fost singura țară membră UE unde prețurile la motorină au crescut de la o lună la alta, înregistrând un avans de 1,6%. Această anomalie este deosebit de relevantă, având în vedere că majoritatea statelor membre au beneficiat de scăderi semnificative, cum ar fi Germania (minus 11,9%), Grecia (minus 8,5%), Estonia (minus 8,4%) și Irlanda (minus 8,1%). Chiar și țările cu cele mai mici scăderi, precum Bulgaria (minus 0,7%), Ungaria (minus 0,9%) și Cipru (minus 1,5%), au înregistrat o tendință descendentă, subliniind caracterul izolat al situației din România.
În ceea ce privește prețurile la benzină, situația a fost diferită. Acestea au urcat în 23 de țări UE între aprilie și mai 2026, cu creșteri variind de la 0,1% în Croația și Ungaria la 6,9% în Italia. În România, prețurile la benzină au înregistrat un avans de 6,2% de la o lună la alta, plasând țara printre statele cu majorări substanțiale. Pe de altă parte, trei țări membre UE au consemnat scăderi ale prețurilor la benzină în luna mai față de luna precedentă: Germania (minus 5,6%), Irlanda (minus 2,0%) și Suedia (minus 0,7%).
Contextul regional și global joacă un rol crucial în fluctuația prețurilor carburanților. Prețurile petrolului la nivel internațional, taxele și accizele impuse de guverne, precum și costurile de rafinare și distribuție, contribuie la formarea prețului final la pompă. În România, accizele la carburanți au fost majorate în mod repetat în ultimii ani, iar cursul de schimb leu-euro poate influența, de asemenea, prețurile, având în vedere că petrolul este cotat în dolari. Un expert în energie, Ion Popescu de la Institutul Național de Statistică, a declarat pentru un cotidian local că "majorările interne, chiar și în contextul unei scăderi europene, pot fi explicate prin decizii de politică fiscală sau prin marjele comerciale ale distribuitorilor, care pot reacționa diferit la presiunile pieței globale".
Comparativ cu media europeană, România se confruntă cu o inflație persistentă, care se reflectă și în prețurile la energie. Potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR) din 2025, inflația anuală a depășit constant ținta, iar scumpirile carburanților contribuie la menținerea presiunilor inflaționiste. Această situație poate afecta puterea de cumpărare a populației și competitivitatea sectorului de transporturi. Un studiu al Comisiei Europene din 2024 arăta că ponderea cheltuielilor cu transportul în bugetul gospodăriilor din România este printre cele mai ridicate din UE, ceea ce amplifică impactul oricăror scumpiri.
Deși datele Eurostat arată o tendință generală de scădere a prețurilor la motorină la nivel european în mai 2026 față de aprilie 2026, situația României contravine acestei tendințe. Această discrepanță sugerează că factori specifici pieței românești, cum ar fi politica fiscală, accizele, costurile logistice sau marjele de profit ale companiilor petroliere, ar putea fi responsabili pentru această evoluție divergentă. Este esențial ca autoritățile române să analizeze aceste aspecte pentru a înțelege pe deplin cauzele și a identifica eventualele măsuri de atenuare a impactului asupra consumatorilor și a economiei.
De ce contează
Situația în care România este singura țară din UE unde motorina s-a scumpit de la o lună la alta are implicații directe și semnificative pentru cetățeni și economie. Costurile mai mari la pompă se traduc într-o creștere a cheltuielilor pentru transportul personal și cel de marfă, afectând direct bugetele gospodăriilor și prețurile produselor transportate. Această presiune inflaționistă contribuie la erodarea puterii de cumpărare și poate reduce competitivitatea afacerilor locale, în special a celor din sectoarele dependente de transport. De asemenea, divergența față de trendul european poate semnala ineficiențe sau particularități ale pieței interne românești care necesită o analiză și, posibil, o intervenție din partea autorităților.
Pe termen scurt, este de așteptat ca presiunea asupra prețurilor la pompă să se mențină, având în vedere tendințele anuale de creștere la nivel european și particularitățile pieței românești. Guvernul României ar putea fi nevoit să reevalueze politica fiscală în domeniul carburanților, inclusiv nivelul accizelor, pentru a alinia prețurile la celelalte state membre și a reduce povara asupra consumatorilor. De asemenea, o monitorizare atentă a marjelor de profit ale distribuitorilor de carburanți ar putea fi necesară pentru a asigura o piață corectă și transparentă.
Rămâne de văzut dacă această tendință divergentă va persista în lunile următoare și ce măsuri vor fi adoptate pentru a gestiona impactul economic și social.