Noi măsuri sociale și stabilitate fiscală în programul Executivului
Adrian Veștea, prim-ministrul desemnat, a depus duminică, 21 iunie 2026, la Parlament, lista Cabinetului și programul de guvernare, care include o țintă de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru anul curent și o reducere a deficitului cash la aproximativ 127 de miliarde de lei. Aceste obiective financiare ambițioase sunt însoțite de propuneri sociale semnificative, inclusiv o nouă lege a salarizării unitare și măsuri de combatere a muncii la negru, conform documentului guvernamental. Un aspect notabil al viitorului Executiv este nominalizarea deputatului Romeo Daniel Lungu, liderul PSD Buzău, pentru portofoliul Ministerului Dezvoltării, o poziție strategică ce gestionează bugete de miliarde de lei, esențiale pentru primării și proiecte de infrastructură locală.
Nominalizarea lui Romeo Lungu, în vârstă de 51 de ani, pentru Ministerul Dezvoltării, subliniază importanța pe care PSD o acordă controlului fondurilor destinate comunităților locale. Potrivit G4Media, Lungu este la al doilea mandat de parlamentar și deține funcția de chestor al Camerei Deputaților. Cariera sa politică este profund legată de filiala PSD Buzău, considerată una dintre cele mai influente din țară. Ascensiunea sa a culminat în mai 2025, când a preluat șefia organizației județene, succedându-i lui Lucian Romașcanu, plecat la Curtea de Conturi Europeană. Legătura sa strânsă cu fostul premier Marcel Ciolacu a facilitat o promovare constantă în funcții cheie. Înainte de politică, Lungu a avut o carieră în sport, fiind arbitru și observator în ligile inferioare de fotbal, director sportiv la Gloria Buzău (2010-2012) și director al Direcției Județene pentru Sport și Tineret Buzău. De asemenea, a făcut parte din consiliile de administrație ale unor companii locale precum Transbus S.A. și Compania de Apă Buzău, acumulând experiență în administrarea publică și economică locală.
Programul de guvernare propus de Adrian Veștea, așa cum reiese din informațiile publicate de HotNews și Digi24, pune un accent puternic pe stabilitatea fiscal-bugetară. Documentul prevede reducerea deficitului bugetar cash de la 146 de miliarde de lei la 127 de miliarde de lei, cu o traiectorie ulterioară spre 110 miliarde de lei. Deficitul ESA a fost redus de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, iar deficitul bugetar cash a atins 7,65% la sfârșitul anului trecut. Guvernul își propune o ajustare graduală, combinând disciplina bugetară cu menținerea investițiilor publice, prin bugete construite pe prognoze prudente și prioritizarea cheltuielilor. Obiectivul central, conform programului, este reducerea deficitului fără a afecta investițiile publice și capacitatea de finanțare a economiei, susținută de controlul cheltuielilor curente, creșterea colectării și reducerea risipei administrative. Ministerul Finanțelor va menține un control strict asupra cheltuielilor până în 2031 și va continua reducerea cheltuielilor de personal pentru a asigura politici salariale sustenabile.
Pe lângă măsurile fiscale, programul de guvernare include o serie amplă de reforme sociale și de muncă. Una dintre cele mai importante este elaborarea și implementarea unei noi legi a salarizării unitare în sectorul public, bazată pe principii de echitate, transparență și sustenabilitate financiară, în conformitate cu jaloanele PNRR. De asemenea, se propune implementarea Planului de acțiune pentru promovarea negocierilor colective (2026-2030) și elaborarea Strategiei Naționale Anti-Sărăcie 2028-2034, cu o finanțare europeană de trei milioane de euro. Un alt punct cheie este transpunerea Directivei UE privind protecția lucrătorilor de pe platformele digitale, clarificarea muncii dependente și combaterea utilizării abuzive a formelor independente de activitate, precum microîntreprinderile sau PFA-urile pentru a masca raporturi de muncă. Această inițiativă este crucială în contextul european, unde Comisia Europeană a subliniat necesitatea unei mai bune reglementări a gig economy.
În sprijinul familiilor și tinerilor, programul prevede măsuri concrete. Angajatorii care încadrează părinți cu trei sau mai mulți copii vor beneficia de o subvenție de 2.250 de lei pe lună timp de un an. Mamele active pe piața muncii și femeile cu minimum trei copii angajate sau independente vor primi prime de 1.000 de lei pe lună. O inovație este posibilitatea ca bunicii angajați să poată beneficia de concediu în locul părinților, flexibilizând îngrijirea copiilor în primii doi ani de viață și sprijinind reintegrarea părinților pe piața muncii. Părinții vor putea, de asemenea, să revină la muncă part-time (maxim patru ore pe zi), păstrând jumătate din indemnizația pentru creșterea copilului. Pentru tineri, se are în vedere o nouă Lege a tineretului și programul „Primul Loc de Muncă”, destinat reducerii numărului de tineri NEET (care nu sunt nici angajați, nici înscriși într-o formă de învățământ sau formare profesională). În domeniul administrației fiscale, programul vizează modernizarea prin digitalizarea relației cu contribuabilii, creșterea colectării și reducerea evaziunii fiscale, cu controale concentrate pe zonele cu risc ridicat. Audierile miniștrilor au început luni la ora 12, iar votul de învestitură în plen este programat pentru ora 21:30. Surse din PSD, citate de Digi24, indică necesitatea a 40 de voturi din partea AUR pentru ca Guvernul Veștea să fie învestit.
De ce contează
Acest program de guvernare are implicații majore pentru cetățenii români și mediul de afaceri. Măsurile sociale, precum majorarea salariului minim și subvențiile pentru familiile numeroase, vizează direct protejarea puterii de cumpărare și reducerea sărăciei. Pe de altă parte, consolidarea fiscală și combaterea muncii la negru ar putea aduce o stabilitate economică necesară, dar vor impune o mai mare disciplină financiară atât statului, cât și contribuabililor. Reorganizarea Autorității Naționale pentru Calificări și modernizarea Inspecției Muncii sunt esențiale pentru adaptarea pieței muncii la cerințele europene și combaterea abuzurilor. Succesul acestor reforme depinde în mare măsură de capacitatea noului guvern de a implementa coerent și eficient măsurile propuse, într-un context economic și politic complex.
În perioada următoare, atenția se va concentra pe procesul de învestitură și pe primele acțiuni ale Guvernului Veștea. Negocierile politice, în special cu AUR, sunt cruciale pentru obținerea majorității parlamentare necesare. După învestire, implementarea noii legi a salarizării unitare și a măsurilor fiscale va fi o provocare majoră, dată fiind complexitatea și impactul lor asupra bugetului de stat și a vieții cetățenilor. De asemenea, monitorizarea progreselor în reducerea deficitului bugetar și a inflației va fi esențială pentru credibilitatea economică a României pe plan intern și extern.
Rămâne de văzut cum va reuși noul Executiv să echilibreze obiectivele de consolidare fiscală cu promisiunile de sprijin social, într-o perioadă marcată de presiuni economice și așteptări publice ridicate.