Economiști critică lipsa de credibilitate și sustenabilitate fiscală
Programul veștea: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Noul program de guvernare propus de cabinetul condus de prim-ministrul desemnat Dan Veștea a stârnit dezbateri aprinse în mediul economic și politic, fiind perceput ca un document ambițios, dar plin de contradicții și lipsit de soluții concrete pentru provocările fiscale ale României. Sub titlul „Noul program de guvernare al cabinetului Veștea promite totul simultan. Problema nu e ambiția, e aritmetica”, o analiză a evidențiat discrepanțele dintre obiectivele declarate și realitățile economice.
Potrivit economiștilor consultați de Libertatea, Guvernul Veștea nu beneficiază de credibilitate în privința reformelor, mai ales că Partidul Social Democrat (PSD) a fost actorul principal în demiterea Cabinetului Bolojan, tocmai din cauza inițiativelor de reformă. Profesorul de economie Cristian Păun a declarat pentru Libertatea că „Domnul Veștea poate spune orice, dar e cale lungă. Am avut pachete de reformă și în fosta coaliție și PSD a dat jos Guvernul tocmai când se apropia de acele reforme. Pe promisiuni toți putem, ideea e de credibilitate. Guvernul este format din oameni care au dat jos Guvernul anterior tocmai din cauza reformelor.”
Critica principală adusă de profesorul Păun vizează reintroducerea unui model economic pe care îl numește „falimentar”, unde statul „aruncă cu bani din elicopter în popor”. Acest model, susține Păun, a contribuit la situația delicată actuală a deficitului bugetar. „Acest Guvern readuce același model, statul să arunce cu bani din elicopter în popor. Nu există idei despre cum să reducem deficitul, în schimb se revine la aceleași prostii. Echitatea nerealistă și nesustenabilă ne-a adus unde suntem astăzi. Cu un astfel de program mai degrabă ajungem în junk. E un program ce dă liber la tocat bani,” a adăugat el. Această abordare contrastează puternic cu necesitatea stringentă de consolidare fiscală, accentuată de presiunile externe și ratingurile de țară.
Programul de guvernare prezintă mai multe obiective generale, însă diferențele notabile față de programele anterioare sunt puține, conform analiștilor. Profesorul de economie Bogdan Glăvan a remarcat că, la o primă vedere, documentul pare o continuare a programului vechii coaliții, dar cu o filosofie de „gestionar”. „La o privire fugitivă mi s-a părut că este o continuare a programului vechii coaliții. Nu am văzut modificări de substanță. E o filosofie de gestionar, pe modelul: azi ne vine marfa, mâine facem inventar. Vrem să facem ceva ca să mai salvăm PNRR,” a explicat Glăvan. El a subliniat importanța respectării jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru menținerea ratingului de țară al României, avertizând că o retrogradare ar fi „un dezastru.”
Una dintre contradicțiile identificate de Glăvan se referă la noua lege a salarizării. PSD a criticat vehement proiectul publicat de ministrul interimar Dragoș Pîslaru, însă același proiect a fost inițiat de fostul ministru PSD Florin Manole, care își reia funcția în noul cabinet și va fi responsabil de implementarea sa. Această situație ridică semne de întrebare privind coerența și angajamentul partidului față de propriile inițiative. De asemenea, Glăvan a observat că reforma administrativă, un element cheie în programul propus anterior de Eugen Tomac, a dispărut din actualul document.
Criticile nu se opresc aici. Cristian Păun a sugerat că, în ciuda declarațiilor despre reformă, adevăratul scop al Guvernului este „menținerea status-quo-ului, păstrarea privilegiilor.” El a adăugat că, dacă ar exista o logică, acest guvern nu ar trebui învestit, iar un vot pozitiv din partea AUR ar demonstra că partidul „susține sistemul și că e un partid de păcălici care una spun și alta fac.” Această perspectivă indică o profundă lipsă de încredere în intențiile politice, sugerând că interesul pentru reforme reale este subordonat jocurilor de putere și menținerii unor structuri existente.
În plus, Bogdan Glăvan a exprimat scepticism față de capacitatea administrativă a noului Executiv, comparându-l ironic cu „echipa numărul 48 de la Campionatul mondial de fotbal.” El a subliniat că, la instituții precum ANAF, degeaba se scriu reforme dacă nu există cadre competente și independente care să le implementeze, iar actuala rezervă de cadre a partidelor nu inspiră încredere. Această observație este crucială, deoarece implementarea efectivă a reformelor depinde în mare măsură de profesionalismul și integritatea aparatului de stat.
Consultantul fiscal Emila Duca a mers chiar mai departe, estimând că „nimic din ce scrie în program nu va fi implementat.” Duca a caracterizat documentul drept un „talmeș-balmeș” și a afirmat că nu acordă credibilitate declarațiilor politicienilor. În viziunea sa, soluțiile probabile vor fi fie „să încerce să arunce cu niște bani,” fie să apeleze la Fondul Monetar Internațional (FMI) în toamnă, ceea ce ar indica o criză fiscală iminentă și incapacitatea de a gestiona finanțele publice intern. Această viziune sumbră reflectă o lipsă generală de încredere în clasa politică românească și în capacitatea ei de a produce schimbări pozitive reale.
De ce contează
Acest program de guvernare este crucial pentru viitorul economic al României, având în vedere deficitul bugetar persistent și angajamentele din PNRR. Lipsa de credibilitate în fața reformelor și contradicțiile interne pot duce la o deteriorare a ratingului de țară, creșterea costurilor de împrumut și o scădere a încrederii investitorilor. Pentru cetățenii de rând, aceasta se poate traduce prin inflație mai mare, presiuni pe bugetul de stat pentru servicii publice și o calitate mai scăzută a vieții, în lipsa unor investiții sustenabile. Un program care promite „totul simultan” fără a oferi soluții fiscale realiste riscă să adâncească problemele economice, în loc să le rezolve.
În concluzie, cabinetul Veștea se confruntă cu o provocare majoră: să demonstreze că programul său de guvernare nu este doar o listă de promisiuni ambițioase, ci un plan viabil și credibil. Reacțiile experților economici sugerează că fără o abordare serioasă a reformelor structurale și o strategie clară de reducere a deficitului, România riscă să se îndrepte către o situație financiară și mai precară. Rămâne de văzut dacă noul Executiv va reuși să depășească scepticismul generalizat și să implementeze măsuri concrete, sau dacă va perpetua modelul criticat de „aruncare cu bani din elicopter”, care a contribuit la problemele actuale.
Următoarele luni vor fi definitorii pentru a evalua dacă promisiunile din program se vor transforma în realitate sau vor rămâne doar pe hârtie.