Noul guvern prioritizează stabilitatea și dezvoltarea locală.
Premierul desemnat Adrian Veștea a depus duminică seara, 21 iunie 2026, în Parlamentul României, programul de guvernare și lista miniștrilor propuși, marcând un pas spre încheierea unei perioade de incertitudine politică. Documentul, extins la 80 de pagini de la cele 68 inițiale, continuă modelul de rigoare fiscală asociat anterior cu Ilie Bolojan, președintele PNL, dar integrează o serie de măsuri solicitate de PSD, modificând prioritățile strategice și atenuând discursul radical despre reforme administrative dure. Veștea a declarat pe Facebook că are încredere că Parlamentul va trata procedura cu responsabilitate și va stabili un calendar rapid pentru audierea miniștrilor și votul de învestitură.
Principalele obiective strategice ale programului sunt consolidate în jurul a patru piloni: Programul SAFE (Security Action for Europe), aderarea la OCDE, implementarea PNRR și absorbția fondurilor europene. Spre deosebire de abordarea mai puțin nuanțată a reformei fiscale și restructurării statului propusă anterior, programul Veștea evită „terapia de șoc” și vorbește despre „foi de parcurs”, evaluări, etapizare și prioritizare. Nu este prevăzut un calendar strict pentru reorganizarea administrativ-teritorială sau restructurări masive în administrația locală, indicând o abordare mai graduală și mai puțin conflictuală, conform Digi24.
Un element distinctiv al programului este transformarea apărării într-un motor economic. Cele 16,68 miliarde de euro disponibile prin programul european SAFE sunt prezentate nu doar ca investiții militare, ci și ca o sursă pentru dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare (civilă și militară), revitalizarea industriei de apărare, stimularea producției interne și crearea de locuri de muncă. „Consolidarea securității naționale prin Programul SAFE: România va valorifica integral oportunitatea oferită de Programul SAFE, prin utilizarea celor 16,68 miliarde de euro obținute în cadrul acestui instrument european pentru accelerarea înzestrării Armatei, dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare civilă și militară și revitalizarea industriei naționale de apărare”, se arată în document, subliniind că securitatea națională nu mai poate fi privită separat de dezvoltarea economică.
În ciuda acestei noi perspective economice, guvernul își asumă continuarea consolidării finanțelor publice, după ce deficitul bugetar de 9,3% din PIB în 2024 a impus României cea mai amplă corecție fiscal-bugetară din ultimii ani. Chiar și după eforturi, deficitul rămâne estimat la aproximativ 6,2% din PIB, cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, potrivit programului. Veștea promite o reducere a deficitului prin măsuri clare de disciplină bugetară, reducerea risipei și prioritizarea cheltuielilor publice, evitând cosmetizarea realității bugetare. Totuși, documentul asigură predictibilitate fiscală, angajându-se să diminueze presiunea asupra sistemului fiscal și să evite schimbările frecvente de taxe.
Pentru creșterea veniturilor la bugetul de stat și combaterea evaziunii fiscale, programul propune măsuri concrete: plasarea ANAF, Antifraudă și VAMA în afara algoritmului politic, supunerea acestora reorganizării și indicatorilor de performanță, finalizarea digitalizării și controale bazate pe analize de risc. De asemenea, se urmărește îmbunătățirea legislației privind evaziunea fiscală și executarea silită, crearea unui parteneriat cu cetățenii pentru combaterea evaziunii și analiza excepțiilor fiscale cu corectarea acestora unde este cazul. Aceste măsuri reflectă o abordare mai structurată și bazată pe date, spre deosebire de simplele reduceri de cheltuieli.
O diferență notabilă față de abordarea liberală inițială este accentul pe dezvoltarea locală și protejarea mecanismelor de finanțare ale autorităților locale. Programul propune evaluarea, eșalonarea și continuarea programului Anghel Saligny, considerat principalul mecanism de alimentare financiară a administrației locale. Se subliniază menținerea unui nivel ridicat al investițiilor publice în infrastructură, sănătate, proiecte locale și transport, cu finanțare asigurată din PNRR, fonduri europene și programe naționale precum Anghel Saligny și CNI. Aceasta indică o flexibilizare a viziunii fiscale pentru a susține dezvoltarea și sectorul construcțiilor, fără a abate de la țintele de deficit, o cerință cheie a PSD.
Programul Veștea include, de asemenea, măsuri pentru creșterea gradului de ocupare, în special pentru tineri, prin programe de calificare, consiliere profesională și sprijin pentru primul loc de muncă. Documentul prevede modernizarea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă, adaptarea la nevoile pieței și combaterea muncii nedeclarate. Legislația muncii va fi actualizată, iar dialogul social și negocierea colectivă vor fi consolidate. Explicit, programul menționează creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026 și promite măsuri pentru menținerea unui nivel adecvat al veniturilor din muncă și pensii în raport cu evoluția costului vieții. Aceste prevederi răspund direct solicitărilor Partidului Social Democrat, care a cerut public majorarea salariului minim și indexarea pensiilor.
Printre măsurile sociale concrete propuse se numără subvenții de 2.250 lei/lună pentru angajatorii părinților cu peste 3 copii, prime de 1.000 lei/lună pentru mamele active pe piața muncii cu peste 3 copii, și posibilitatea legală pentru bunici de a beneficia de concediu de creștere a copilului. Se introduce și opțiunea ca părinții să revină la muncă part-time cu păstrarea a 50% din indemnizație. Aceste măsuri vizează stimularea natalității și sprijinirea familiilor, echilibrul muncă-viață de familie și valorificarea rolului bunicilor. De asemenea, se promite extinderea serviciilor sociale integrate în comunitățile rurale și digitalizarea sistemului public de pensii, precum și protejarea puterii de cumpărare a categoriilor vulnerabile (mame, veterani, persoane cu handicap), măsuri ce vor fi fundamentate în bugetul pe 2027. Acestea au fost condiții esențiale impuse de PSD pentru acordarea sprijinului parlamentar.
Pe lângă PSD, sprijinul parlamentar pentru Guvernul Veștea este incert. Cu 128 de parlamentari, PSD nu poate asigura singur cele 233 de voturi necesare pentru învestire. PNL (76 de parlamentari), USR (59) și UDMR (31) au anunțat că nu vor vota Guvernul, iar președintele PNL, Ilie Bolojan, a declarat că liberalii nu vor fi în sală la momentul votului. AUR (90 de parlamentari), deși are un număr semnificativ, a reiterat că nu va susține învestirea. Această situație lasă Guvernul Veștea dependent de voturile minorităților naționale (17 parlamentari), ale grupului Uniți pentru România (14 membri), ale Grupului S.O.S. România (15 membri) și ale neafiliaților (15 deputați și 8 senatori), precum și ale Grupului Pace-Întâi România (11 senatori), indicând o majoritate fragilă și necesitând negocieri intense.
De ce contează
Acest program de guvernare este crucial pentru stabilitatea României într-un context economic și geopolitic volatil. Prin integrarea cerințelor PSD, documentul încearcă să echilibreze rigoarea fiscală cu măsuri de protecție socială și dezvoltare locală, evitând un șoc economic. Accentul pe Programul SAFE și transformarea apărării într-un motor economic ar putea deschide noi perspective de dezvoltare industrială și creare de locuri de muncă. Predictibilitatea fiscală promisă este esențială pentru mediul de afaceri, în timp ce sprijinul pentru familii și categorii vulnerabile are un impact direct asupra calității vieții cetățenilor, încercând să atenueze efectele inflației și să prevină o creștere a inegalităților sociale.
Următorii pași implică audierile miniștrilor propuși în comisiile parlamentare și votul de învestitură în plen. Componența eterogenă a Parlamentului și opoziția declarată a unor partide importante, inclusiv PNL și AUR, sugerează că procesul de învestire va fi dificil și ar putea necesita compromisuri suplimentare. Reușita Guvernului Veștea depinde de capacitatea sa de a coagula o majoritate parlamentară stabilă, esențială pentru implementarea reformelor și pentru a asigura absorbția eficientă a fondurilor europene și PNRR.
Întrebările rămân deschise cu privire la viabilitatea pe termen lung a unei astfel de coaliții și la capacitatea sa de a naviga provocările economice și sociale fără un sprijin politic larg și consolidat.