Monica Anisie, audiată pentru Educație, a folosit ChatGPT

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 6 minute

Pe scurt

Monica Anisie, nominalizată la Ministerul Educației, a fost ajutată de un consilier care a utilizat ChatGPT pentru a-i formula răspunsuri în timpul audierii parlamentare, conform HotNews. Anisie a declarat că nu va demisiona din PNL și că se consideră loială partidului. Incidentul a stârnit dezbateri privind integritatea procesului de audiere și pregătirea candidaților pentru funcții publice.

EN

Brief

Monica Anisie, nominated for the Ministry of Education, reportedly used ChatGPT via an assistant during her parliamentary hearing, according to HotNews. Anisie stated she would not resign from PNL and remained loyal to the party. The incident has sparked debate over the integrity of the hearing process and the preparedness of candidates for public office.

Monica Anisie, audiată pentru Educație, a folosit ChatGPT
Sursa foto: ziare.com

Controversă în Parlament privind audierea ministrului nominalizat

Luni, 22 iunie 2026, în cadrul audierilor din comisiile parlamentare de învățământ, Monica Anisie, propusă pentru funcția de ministru al Educației și Cercetării în cabinetul lui Adrian Veștea, a generat o controversă majoră. Potrivit informațiilor HotNews, pe parcursul audierii, un consilier aflat alături de ea a utilizat inteligența artificială, mai precis ChatGPT, pentru a-i căuta răspunsuri la întrebările parlamentarilor. Acest incident ridică semne de întrebare serioase cu privire la pregătirea și autonomia decizională a unui potențial membru al Guvernului. În ciuda acestui episod, Anisie a declarat ferm că nu i s-a cerut demisia de onoare din PNL și că nu vede niciun motiv pentru a părăsi partidul, afirmând că este „mândră că sunt nominalizată de colegii de la PNL” și că nu și-a trădat niciodată principiile liberale.

Incidentul cu ChatGPT a fost observat în timpul audierii, când consilierul Monicăi Anisie nota întrebările parlamentarilor, le introducea într-un laptop și le transmitea către ChatGPT. Răspunsurile generate de inteligența artificială erau apoi afișate pe ecran, iar consilierul i-ar fi șoptit Monicăi Anisie sau aceasta s-ar fi uitat direct în laptop. Un exemplu concret a fost întrebarea legată de Legea Vexler, cunoscută și ca Legea privind combaterea extremismului, inițiată de deputatul minorității evreiești Silviu Vexler. Această lege, care înăsprește pedepsele pentru mesaje antisemite și apologia crimelor de război, fusese deja adoptată de Parlament în decembrie 2025 și declarată constituțională de CCR, după ce fusese contestată de partide precum AUR, SOS România și POT, precum și de președintele Nicușor Dan.

Sugestiile oferite de ChatGPT pentru răspunsul la această întrebare includeau puncte precum „Respect atribuțiile constituționale ale Președintelui României”, „Sesizarea CCR și cererea de reexaminare sunt instrumente constituționale legitime” și „Memoria victimelor Holocaustului și valorile democratice trebuie să fie protejate fără echivoc”. Răspunsul Monicăi Anisie a reflectat aceste sugestii, declarând: „După cum bine știți, sesizarea la CCR și reexaminarea reprezintă instrumente constituționale pentru președintele României. Nu pot eu comenta ceea ce președintele României a întreprins. Dar pot să vă spun că am toleranță zero pentru antisemitism și de-a lungul timpului am demonstrat-o. Respect întotdeauna deciziile Curții Constituționale și da, avem nevoie de legislație clară, predictibilă și fără carențe”. Faptul că Anisie a avut nevoie de asistență pentru o lege adoptată cu aproape șase luni înainte de audiere, în decembrie 2025, și care fusese un subiect public intens dezbătut din mai 2025, indică o posibilă lipsă de familiaritate cu agenda legislativă recentă.

Pe de altă parte, Anisie a abordat și aspecte legate de statutul său politic. Ea a subliniat că nu a fost exclusă din PNL și că nu intenționează să demisioneze, afirmând: „Eu nu-mi amintesc ca până la această oră să fi fost exclusă din PNL. Nu îmi voi da demisia niciodată din PNL. Sunt membră de o viață aș putea spune și nu văd care este motivul pentru care ar trebui să părăsesc PNL”. Această declarație vine în contextul în care nominalizarea sa ar fi putut fi percepută ca o decizie personală, independentă de linia partidului, însă ea a insistat că se simte onorată de nominalizare și că a fost votată de bucureșteni să îi reprezinte în Senat din partea PNL. Ea a adăugat că „Nu am trădat niciodată și nici nu o să trădez de la principii, de la responsabilitate, de la corectitudine și mai ales nu o să trădez sistemul de educație niciodată”. Această abordare subliniază o loialitate puternică față de PNL și o respingere a oricărei acuzații de trădare politică.

Situația Monicăi Anisie nu este singulară în peisajul politic românesc. Utilizarea tehnologiei în timpul audierilor publice ridică întrebări esențiale despre integritatea procesului și despre competențele candidaților. În comparație cu alte state membre ale Uniunii Europene, unde audierile parlamentare sunt adesea riguroase și se așteaptă o cunoaștere profundă a portofoliului, incidentul din Parlamentul României poate fi văzut ca o abatere de la standardele de transparență și profesionalism. De exemplu, în Germania sau Franța, miniștrii nominalizați sunt supuși unor interogații detaliate, iar orice formă de asistență externă ar fi considerată inacceptabilă. Această diferență subliniază necesitatea unor reglementări mai stricte și a unei mai mari responsabilități din partea candidaților la funcții publice în România. În contextul evoluției tehnologice, discuția despre limitele utilizării instrumentelor de inteligență artificială în procesele decizionale și de evaluare devine din ce în ce mai relevantă.

De ce contează

Acest incident este important pentru credibilitatea instituțiilor democratice din România și pentru standardele de integritate în funcțiile publice. Utilizarea ChatGPT în timpul unei audieri parlamentare subminează încrederea publicului în competența și autonomia decizională a viitorilor miniștri. De asemenea, ridică întrebări despre modul în care sunt evaluate cunoștințele și pregătirea candidaților, esențiale pentru un portofoliu vital precum cel al Educației. O astfel de practică ar putea crea un precedent periculos, unde superficialitatea în pregătire este compensată de tehnologie, afectând calitatea guvernării și respectul față de procesul legislativ.

În concluzie, audierea Monicăi Anisie a fost marcată de un episod controversat, care a umbrit declarațiile sale de loialitate față de PNL și angajamentul față de sistemul de educație. Rămâne de văzut cum va influența acest incident avizul comisiilor parlamentare și, ulterior, votul de învestitură al Guvernului Veștea. Dezbaterea privind utilizarea inteligenței artificiale în astfel de contexte, precum și standardele de pregătire ale demnitarilor, va continua, iar presiunea publică asupra transparenței și responsabilității va fi probabil amplificată.

Viitorul politic al Monicăi Anisie și, implicit, al Ministerului Educației, depinde de modul în care aceste controverse vor fi gestionate și clarificate în zilele următoare.