Priorități economice și sociale în noul program de guvernare
Alexandru Nazare, ministrul propus la Finanțe în noul Cabinet Veștea, a anunțat luni, 22 iunie 2026, în cadrul audierilor parlamentare, că Guvernul nu intenționează să modifice cota unică de impozitare de 16%, introdusă în România în 2005. Decizia vine în contextul menținerii măsurilor de austeritate fiscală, esențiale pentru reducerea deficitului bugetar. „Ce pot să vă spun este că nu ține de un ministru sau altul, ține de interesele României să respecte și să fie consecventă față de anumite ținte. Ca atare, nu cred că măsuri care să pună în pericol ținta de deficit bugetar vor fi introduse sau discutate în acest moment. Cota unică, știți foarte bine, este de 20 de ani de zile și, cât timp am fost parlamentar, am susținut cota unică în fel și chip”, a declarat Nazare, subliniind angajamentul ferm al Executivului față de stabilitatea fiscală.
Această poziție reconfirmă o direcție politică adoptată de România în urmă cu două decenii, când cota unică a fost implementată cu scopul de a simplifica sistemul fiscal și de a stimula investițiile. Nazare a explicat că, deși cota unică nu este menționată explicit în programul de guvernare, acest lucru nu înseamnă că se ia în considerare o intervenție asupra ei. Accentul va rămâne pe o gestionare prudentă a finanțelor publice, evitând greșelile din trecut, precum cheltuielile excesive și împrumuturile nejustificate. „Trebuie să găsim formula echilibrată în care să avem un echilibru între investiții și măsuri sociale, în lucruri care se pot face, nu lucruri pe care ni le dorim. Și să nu alunecăm în aceleași greșeli pe care le-am făcut anii trecuți: să cheltuim mai mult decât aveam, să împrumutăm bani în loc să folosim banii pe care să-i colectăm”, a adăugat ministrul propus.
Pe lângă menținerea cotei unice, programul de guvernare al Cabinetului Veștea include și alte măsuri economice și sociale semnificative. Printre acestea se numără majorarea pensiilor, promisă pentru anul 2027, fără a se specifica însă o dată exactă de implementare – fie 1 ianuarie, fie pe parcursul anului. De asemenea, este propusă o schemă de sprijin pentru consumatorii vulnerabili de energie, o inițiativă crucială în contextul volatilității piețelor energetice.
În paralel, Bogdan Ivan (PSD), propunerea pentru Ministerul Energiei, a anunțat, tot la audierile parlamentare de luni, intenția de a limita adaosul comercial pentru carburanți pe întregul lanț, de la producție până la retail. Această măsură, alături de prelungirea reducerii accizelor pentru motorina standard, este prezentată ca un răspuns la criza internațională generată de conflictul din Iran. „Ceea ce reprezintă o adevărată prioritate din punct de vedere al Ministerului Energiei și al Guvernului României – menținerea unui nivel suportabil al prețului energiei electrice și al gazelor naturale. Din acest punct de vedere, o prioritate o reprezintă continuarea schemei de plafonare a prețului gazelor naturale pentru consumatorii casnici, așa cum a fost ea inițiată și votată în luna aprilie a acestui an, până anul viitor”, a explicat Ivan, care a deținut anterior portofoliul Energiei. Măsura privind reducerea temporară a nivelului accizei la motorină se impune a fi continuată pentru o perioadă de cel puțin încă trei luni, a declarat ministrul propus, citat de Agerpres.
Aceste măsuri se înscriu într-un context european mai larg, unde multe state membre ale Uniunii Europene au implementat scheme similare de plafonare a prețurilor la energie și de reducere a taxelor pentru carburanți, ca răspuns la șocurile economice din ultimii ani. De exemplu, țări precum Franța și Spania au intervenit pe piața energiei cu subvenții masive pentru a proteja consumatorii, în timp ce Germania a redus temporar TVA-ul la carburanți în 2022. România, prin aceste propuneri, încearcă să echilibreze stabilitatea fiscală cu protecția socială, o provocare constantă pentru guvernele din regiune.
Programul de guvernare al Cabinetului Veștea mai prevede și restructurarea companiilor de stat. Această inițiativă vizează eliminarea clientelismului politic și instalarea unor Consilii de Administrație formate din profesioniști. Mai mult, vor fi stabiliți indicatori de performanță clari, iar neîndeplinirea acestora va atrage demiteri. Această abordare managerială, dacă va fi implementată eficient, ar putea îmbunătăți semnificativ eficiența și rentabilitatea sectorului de stat, care a fost adesea criticat pentru managementul deficitar și pierderile generate. Potrivit unui raport al Curs de Guvernare din 2023, companiile de stat din România au generat pierderi de miliarde de lei, subliniind urgența unor reforme structurale. Votul în comisiile parlamentare pentru Bogdan Ivan a fost unul mixt, cu voturi online și offline, iar președintele Senatului, Mircea Abrudean, a votat împotrivă, în timp ce AUR a părăsit sala. Cu toate acestea, Ivan a primit aviz pozitiv, avizele comisiilor fiind consultative, votul decisiv urmând să fie dat în plenul reunit.
De ce contează
Menținerea cotei unice de 16% oferă predictibilitate mediului de afaceri, esențială pentru atragerea investițiilor străine și locale, într-un moment în care economia globală se confruntă cu incertitudini. Decizia de a nu crește taxele pe muncă sau profit semnalează un angajament pentru un mediu fiscal stabil. Plafonarea prețurilor la energie și carburanți protejează puterea de cumpărare a cetățenilor și reduce presiunea inflaționistă, având un impact direct asupra costului vieții. Restructurarea companiilor de stat, dacă este implementată cu succes, ar putea duce la o utilizare mai eficientă a resurselor publice și la reducerea poverii asupra bugetului de stat, contribuind la o economie mai sănătoasă.
În perioada următoare, atenția va fi concentrată pe modul în care aceste promisiuni vor fi transpuse în acte normative și măsuri concrete. Votul final în plenul reunit al Parlamentului pentru învestirea Guvernului Veștea este așteptat în cursul serii de luni, 22 iunie 2026. Ulterior, implementarea schemei de sprijin pentru consumatorii vulnerabili și detalii concrete privind majorarea pensiilor din 2027 vor fi monitorizate îndeaproape. Capacitatea noului Executiv de a echilibra rigoarea fiscală cu nevoile sociale, în contextul unor presiuni economice interne și externe, va fi testul decisiv al mandatului său.
Rămâne de văzut și cum va evolua contextul geopolitic, în special conflictul din Iran, care poate influența prețurile la energie și carburanți, punând presiune suplimentară pe măsurile propuse de Ministerul Energiei.