Analiza evoluției sub diverse guverne
Creșterea datoriei reprezintă subiectul principal al acestui articol. În ultimii zece ani, datoria externă a României a crescut semnificativ, ajungând de la aproximativ 90,9 miliarde de euro la finalul anului 2015 la peste 229 de miliarde de euro în primăvara anului 2026, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Această majorare de peste 150% reflectă nu doar deciziile economice interne, ci și contextul internațional, marcat de pandemie, inflație și tensiuni geopolitice. "Singurul guvern care a reușit să reducă datoria externă în această perioadă a fost cel condus de Mihai Tudose, ceea ce subliniază unicitatea acestei realizări într-un peisaj economic complex", a declarat un analist economic citat de surse din domeniu.
Datoria externă totală a României include atât obligațiile statului, cât și împrumuturile contractate de sectorul privat, ceea ce îngreunează responsabilitatea de a gestiona acest indicator. La începutul mandatului lui Dacian Cioloș, datoria externă era de 90,9 miliarde de euro, dar la finalul acestuia, în decembrie 2016, a crescut la 92,5 miliarde de euro, reprezentând o majorare modestă de 1,6 miliarde de euro (1,76%). Aceasta a fost una dintre cele mai reduse creșteri în ultimul deceniu.
După Cioloș, cabinetul Grindeanu a moștenit o datorie de 92,5 miliarde de euro, care a crescut la 94,26 miliarde de euro în iunie 2017, o majorare de 1,76 miliarde de euro (1,9%). Ulterior, Mihai Tudose a reușit să inverseze tendința, reducând datoria externă la 93,3 miliarde de euro în ianuarie 2018, ceea ce a reprezentat o scădere de 651 de milioane de euro, adică 0,96%. Aceasta rămâne singura scădere din ultimii zece ani.
Sub conducerea Vioricăi Dăncilă, datoria externă a crescut semnificativ, de la 93,3 miliarde de euro la 107,152 miliarde de euro, înregistrându-se o majorare de 13,852 miliarde de euro (14,85%). Această creștere a fost influențată de politici bugetare expansiune, precum creșteri de salarii și pensii, dar și de un context economic favorabil care a permis accesul la împrumuturi ieftine, marcând astfel o etapă în care datoria a depășit pentru prima dată pragul simbolic de 100 de miliarde de euro.
Guvernul lui Ludovic Orban a preluat datoria de 107,152 miliarde de euro, iar la sfârșitul mandatului său, în decembrie 2020, aceasta a urcat la 125,4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 18,248 miliarde de euro (17,03%). Această majorare a fost influențată de impactul pandemiei de COVID-19, care a determinat guvernul să apeleze la fonduri externe masive pentru a susține sistemul de sănătate și a compensa scăderea activității economice. Mecanismele europene de sprijin, precum SURE, au contribuit la această expansiune.
Florin Cîțu a preluat guvernarea cu o datorie de 125,4 miliarde de euro, iar la finalul lunii noiembrie 2021, aceasta ajunsese la 133,2 miliarde de euro, o creștere de 7,8 miliarde de euro (6,22%). În această perioadă, România a beneficiat de fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență, ceea ce a contribuit la expansiunea datoriei externe.
Sub Nicolae Ciucă, datoria externă a crescut semnificativ, ajungând de la 133,2 miliarde de euro la 159,233 miliarde de euro în iunie 2023. Aceasta reprezintă o creștere de 26,033 miliarde de euro (19,54%), influențată de nevoile de finanțare ale bugetului și de creșterea ratelor dobânzilor la nivel internațional, care au făcut serviciul datoriei mai costisitor.
În mandatul lui Marcel Ciolacu, datoria externă a explodat de la 159,233 miliarde de euro în iunie 2023 la 203,575 miliarde de euro în decembrie 2024, cu o majorare de 44,342 miliarde de euro (27,85%). Această evoluție a fost determinată de investiții masive în infrastructură, absorbția accelerată a fondurilor europene și majorarea cheltuielilor bugetare, în condițiile unor costuri de finanțare ridicate. De asemenea, în urma realegerii cabinetului Ciolacu, datoria a urcat la 209,45 miliarde de euro în mai 2025, continuând să crească.
Ulterior, guvernul condus de Ilie Bolojan a înregistrat o nouă majorare a datoriei externe, de la 212,373 miliarde de euro la 229,5 miliarde de euro în aprilie 2026, o creștere de 17,127 miliarde de euro (8,06%). Această tendință de creștere reflectă provocările continue cu care se confruntă economia românească și necesitatea de a gestiona cu responsabilitate acest indicator.
De ce contează
aceste date? Evoluția datoriei externe este un indicator esențial pentru sănătatea economică a României, influențând nu doar stabilitatea financiară a țării, ci și capacitatea de a atrage investiții externe și de a susține dezvoltarea economică. O datoria externă în creștere poate indica, de asemenea, o dependență crescută de finanțarea externă, ceea ce poate limita flexibilitatea economică pe termen lung.
În concluzie, gestionarea datoriei externe rămâne o provocare majoră pentru viitoarele administrații. Este esențial ca politicile economice să fie orientate nu doar spre creștere pe termen scurt, ci și spre sustenabilitate pe termen lung, pentru a asigura o dezvoltare economică echilibrată și o stabilitate financiară durabilă.
Rămâne de văzut cum vor reacționa viitoarele guverne în fața acestei provocări, având în vedere evoluțiile economice globale și contextul geopolitic.